Specii de marsupiale considerate dispărute, redescoperite în Papua de Vest
O descoperire științifică remarcabilă a avut loc într-o pădure tropicală izolată din Papua de Vest, unde două specii de marsupiale date dispărute de aproximativ 6.000 de ani au fost redescoperite de cercetători. Este vorba despre un oposum pigmeu, având un deget extrem de lung pe fiecare mână, și un planor arboricol cu coadă inelată. Această regăsire este considerată un exemplu rar de „taxon Lazarus”, un termen utilizat pentru speciile care reapar după ce au fost date ca dispărute.
Opozumul pigmeu și planorul arboricol, „renașterea” din pădure
Echipa de cercetători a petrecut ani de zile analizând fosile, fotografii rare și mărturii ale comunităților locale pentru a identifica aceste specii. Oposumul pigmeu, un marsupial dungat care cântărește în jur de 200 de grame, are o caracteristică distinctivă: al patrulea deget de la fiecare mână este de două ori mai lung decât celelalte, aspect care, spun oamenii de știință, îl ajută să scoată larvele insectelor din lemn, principala sa sursă de hrană. Cea de-a doua specie redescoperită este planorul arboricol cu coadă inelată, similar cu ruda sa australiană, marele planor, care trăiește în scorburile copacilor înalți.
Ambele specii au fost găsite în păduri tropicale izolate, ceea ce a făcut cu atât mai surprinzătoare descoperirea, deoarece se credea că au dispărut în urmă cu milenii. Profesorul Tim Flannery, un cunoscut om de știință australian, a declarat că „descoperirea a două specii, considerate dispărute de mii de ani, este remarcabilă”. Rikei Korain, o femeie din comunitatea Maybrat și coautoare a studiului, a subliniat importanța colaborării cu comunitățile locale, fără de care identificarea speciilor nu ar fi fost posibilă.
Amenințări la adresa habitatului și eforturi de conservare
Habitatul planorilor arboricoli este amenințat de exploatările forestiere din zonă. Ca urmare, oamenii de știință și organizațiile pentru protecția faunei încearcă să obțină recunoașterea drepturilor comunităților locale asupra pădurilor. Potrivit profesorului Flannery, planorul arboricol este considerat un animal sacru de către comunități, astfel că locuitorii nu îi vânează nici măcar nu îi pronunță numele.
Studiul a fost publicat vineri în revista Records of the Australian Museum.
