Tribunalul din Assen a deschis marți procesul în cazul jafului spectaculos de la Muzeul Drents din Olanda, unde a fost furat, printre altele, și coiful de AUR de la Coțofenești, o piesă de patrimoniu de o valoare inestimabilă pentru România. Trei bărbați sunt acuzați de implicare în furtul din ianuarie anul trecut. Un al patrulea suspect va fi judecat separat, la finalul acestui an, pentru furtul plăcuțelor de înmatriculare folosite la mașina de evadare.
Jaf ca-n filme: O ușă aruncată în aer
Furtul a șocat opinia publică prin modul de operare. Suspecții au folosit un dispozitiv exploziv, descris drept o bombă cu artificii de mare putere, pentru a arunca în aer o ușă a muzeului. Printre obiectele furate s-au numărat coiful de AUR de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României.
Reacțiile au fost imediate. Cazul a provocat un val de indignare, atât în Olanda, cât și în România. Premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, a calificat piesele drept „de o valoare inestimabilă” și și-a exprimat încrederea că autoritățile olandeze îi vor identifica rapid pe făptași. La scurt timp după jaf, directorul Muzeului Național de Istorie din București a fost demis, fiind acuzat că nu a asigurat protecția adecvată a exponatelor.
Negocieri și secrete după gratii
Un moment-cheie al anchetei a fost la începutul lunii aprilie, când autoritățile au anunțat recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări. Descoperirea a fost posibilă în urma unei înțelegeri cu doi dintre suspecți, care au păstrat tăcerea luni de zile în fața anchetatorilor. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, acordurile încheiate ar putea duce la reducerea pedepselor pentru Douglas W. și Jan B., detalii ce urmează să fie clarificate de procurori.
În schimb, Bernhard Z. respinge acuzațiile. Avocatul său a declarat că nu a fost încheiat niciun acord cu acesta și că clientul său neagă orice implicare în furt. Pe parcursul audierilor preliminare, inculpații au reclamat metodele de investigare, susținând că ar fi fost supravegheați de serviciile de informații olandeze. Bernhard Z. a afirmat chiar că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa.
Probele incriminatorii
Ancheta a scos la iveală elemente concrete care îi leagă pe suspecți de jaf. De exemplu, Jan B. ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu două zile înainte de spargere, iar ADN-ul său a fost identificat pe o rangă găsită în sala de expoziție.
Instanța din Assen va analiza atât probele, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, într-un dosar care a devenit simbolic nu doar pentru justiția olandeză, ci și pentru protejarea patrimoniului european. Furtul coifului de la Coțofenești rămâne unul dintre cele mai sensibile episoade recente pentru România, atât prin valoarea materială, cât și prin încărcătura identitară a obiectului. Procesul care începe acum va trebui să stabilească responsabilitățile și să răspundă unei întrebări esențiale: cum a fost posibil ca unele dintre cele mai importante artefacte ale României să fie furate atât de ușor dintr-un muzeu european?
