De ce europenii au abandonat construcția mormintelor megalitice? Un nou studiu sugerează o legătură cu o scădere dramatică a populației, posibil cauzată de o epidemie sau alte evenimente catastrofale. Fenomenul, cunoscut sub numele de „declinul neolitic”, a dus la dispariția societăților care construiau aceste structuri impresionante.
Prăbușirea unei lumi: declinul neolitic în Europa
Construcția mormintelor megalitice complexe a marcat o perioadă importantă a epocii neolitice în Europa. Aceste structuri impunătoare, ridicate cu eforturi considerabile, au încetat să mai fie construite brusc, în jurul anului 4000 î.Hr. Numeroase teorii au încercat să explice acest fenomen istoric. Un studiu recent, bazat pe analize genetice, oferă o nouă perspectivă.
Cercetătorii au analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă PARIS. Rezultatele demonstrează că mormântul a fost folosit în două etape distincte. Prima fază, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. Cea de-a doua fază, care a început în jurul anului 2900 î.Hr., a inclus indivizi cu origini în Peninsula Iberică și sudul FRANȚEI. Această schimbare indică o înlocuire a populației.
„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat FREERIK SEERSHOLM, autorul studiului.
Schimbări demografice și culturale
Aceste descoperiri se corelează cu datele obținute și din alte situri neolitice din Germania, DANEMARCA și SUEDIA. Aceste date sugerează un declin neolitic generalizat. Societățile care construiau morminte megalitice au dispărut, fiind înlocuite ulterior de migranți. Noii veniți au adus cu ei și schimbări culturale, inclusiv în practicile funerare.
În Bury, de exemplu, în prima fază, corpurile erau așezate aliniate cu axa mormântului, în poziție întinsă. În faza a doua, nu mai exista această aliniere, iar corpurile erau depuse în poziții chircite. Cercetătorii au observat și un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari în prima fază. Acest detaliu ar putea sugera o rată ridicată a mortalității în rândul tinerilor.
Posibile cauze ale declinului
Principalul punct de interes al cercetătorilor a fost motivul pentru această prăbușire demografică. În rămășițele din prima fază au fost identificate urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, inclusiv Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă. Această descoperire ridică posibilitatea ca declinul neolitic să fi fost provocat de o epidemie.
„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a spus MARTIN SIKORA, citat într-o publicație științifică.
Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.
