De ce nu construiesc fermierii români perdele forestiere cu fonduri UE?

România se confruntă cu o paradoxală situație: deși fermierii se plâng de nevoia de a proteja culturile agricole în fața fenomenelor meteo extreme, interesul pentru fondurile europene destinate perdelelor forestiere este aproape inexistent. Într-o lună de la deschiderea intervenției DR-19, cu un buget de 11,7 milioane de euro, a fost depus un singur proiect, ridicând semne de întrebare cu privire la accesibilitatea și atractivitatea măsurii.

O măsură necesară, dar greu de accesat

Fermierii români, expuși din ce în ce mai mult la efectele secetei, arșiței și vântului puternic, recunosc importanța perdelelor forestiere în protejarea culturilor. Acestea nu doar că oferă umbră și reduc evaporarea apei din sol, dar și protejează împotriva eroziunii solului și a pierderii substanțelor nutritive. Din păcate, spun experții, condițiile de eligibilitate pentru finanțare sunt prea greu de îndeplinit.

Cosmin Măglaş, fondator al companiei de consultanță Atragem Finanțare, specializată în atragerea fondurilor pentru agricultură, subliniază dificultățile cu care se confruntă fermierii. „Este o măsură frumoasă, dar gândită prost”, a declarat Măglaş. El explică că, deși beneficiile perdelelor forestiere sunt evidente, procesul de accesare a fondurilor este complicat, descurajând potențialii aplicanți.

Condiții de eligibilitate: o barieră în calea succesului

Detaliile privind exactitatea condițiilor de eligibilitate nu sunt specificate în articol, dar este clar că acestea reprezintă un impediment major. Greutatea birocratică, complexitatea documentației necesare și poate lipsa de informații clare despre modul de aplicare pot descuraja fermierii, mulți dintre ei deja ocupați cu gestionarea exploatațiilor agricole. Este important de menționat că, deși articolul nu specifică durata perioadei de implementare a proiectelor, un singur proiect depus într-o lună sugerează o problemă serioasă în absorbția fondurilor.

O astfel de situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât deșertificarea în România este un fenomen în creștere, afectând capacitatea de producție agricolă și, implicit, veniturile fermierilor. Din moment ce nu se face referire la o eventuală corecție a măsurii, este de așteptat ca problema subutilizării fondurilor europene să persiste.

Un buget disponibil, dar nevalorificat

Bugetul de 11,7 milioane de euro, disponibil prin intervenția DR-19, rămâne, deocamdată, nevalorificat în mare parte. Lipsa proiectelor depuse ilustrează o problemă mai amplă, care necesită o analiză profundă. Intervenția arată că este nevoie de o evaluare a mecanismelor de finanțare și a modului în care acestea corespund nevoilor reale ale fermierilor. Este crucială revizuirea criteriilor de eligibilitate și simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor.

Cosmin Măglaş, în interviul pentru Ziarul Financiar, a afirmat că mulți fermieri își doresc să realizeze perdele forestiere, însă dificultățile întâmpinate în îndeplinirea condițiilor de eligibilitate îi descurajează.
În pofida disponibilității fondurilor europene, România se confruntă cu un paradox: fermierii au nevoie de perdele forestiere, dar nu pot accesa finanțarea necesară pentru a le înființa.

Sursa: Ziarul Financiar

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 13:17