România amână implementarea unui sistem european crucial pentru combaterea schimbărilor climatice, stârnind controverse și îngrijorări cu privire la viitorul fondurilor europene și impactul asupra prețurilor la energie. Decizia Ministerului Energiei de a temporiza introducerea ETS2, un mecanism de taxare a emisiilor de carbon, riscă să întârzie tranziția către o economie verde și să afecteze bugetele cetățenilor.
Ce presupune ETS2 și ce riscuri implică
ETS2, parte a pachetului european „Fit for 55”, extinde sistemul existent de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) către sectoare precum transportul rutier și încălzirea clădirilor. Practic, furnizorii de combustibili și energie vor fi supuși unor taxe suplimentare, costuri care, cel mai probabil, vor fi transferate consumatorilor. Potrivit estimărilor, prețurile la pompă ar putea crește semnificativ.
În scenariul de bază, prețul benzinei și motorinei ar putea crește cu până la 0,8 lei/litru, fără TVA. În scenariile mai pesimiste, creșterea ar putea ajunge chiar la 1,18 lei/litru pentru motorină și 1,15 lei/litru pentru benzină. Pe lângă asta, costurile pentru gazele naturale ar putea crește cu până la 30%.
Fondurile europene, miza amânării
Uniunea Europeană a creat Fondul Social pentru Climă (FSC), în valoare de 86,7 miliarde de euro, pentru a sprijini cetățenii în tranziția către energie verde. România ar putea beneficia de aproximativ 6 miliarde de euro din acest fond. Condiția de bază pentru accesarea acestor fonduri este implementarea ETS2, care devine obligatoriu din 2027. Ministerul Energiei a propus amânarea aplicării sistemului până în 2030, reducând astfel perioada în care România poate accesa fondurile.
Motivul invocat pentru amânare este impactul imediat al ETS2 asupra populației, prin scumpirea combustibililor și a energiei, care ar putea accentua inflația și sărăcia energetică. Ministerul susține că România nu este pregătită să implementeze sistemul, având nevoie de timp pentru a dezvolta infrastructura administrativă și pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Implementarea ETS2 ar putea genera un cost suplimentar de 1,8-2 miliarde de euro anual, suportat inițial de furnizori și transferat ulterior consumatorilor.
Reacții și controverse
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a criticat decizia de amânare a implementării ETS2, considerând-o contraproductivă. Acesta a menționat că amânarea ar putea pune în pericol accesul României la fondurile europene și ar putea întârzia măsurile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice. Ministerul Energiei a recunoscut că există un risc juridic real ca amânarea să determine declanșarea unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene. O astfel de procedură, alături de o posibilă afectare a accesului la fondurile dedicate ETS2, poate pune presiune pe decidenți. În plus, ministerul subliniază nevoia de evaluări suplimentare asupra impactului economic și social al ETS2 pentru a asigura o tranziție echilibrată și sustenabilă.
În prezent, discuțiile pe marginea acestui subiect continuă, iar autoritățile trebuie să găsească un echilibru între respectarea angajamentelor europene, protejarea cetățenilor și asigurarea unei tranziții energetice eficiente.
