Acidul uric crescut: De ce analizele pot arăta valori surprinzătoare și ce implică
Un rezultat neașteptat la analizele de sânge, care indică un nivel ridicat de acid uric, poate stârni îngrijorare. Deși mulți asociază această problemă cu alimentația, medicii atrag atenția că dieta este doar un aspect al problemei. Nivelul acidului uric poate fi influențat de o serie de factori, de la hidratare și funcția renală, până la medicamente și predispoziția genetică.
Deshidratarea, o cauză frecventă
Acidul uric este un produs rezidual rezultat în urma descompunerii purinelor, substanțe prezente în alimente și în celulele corpului. În mod normal, organismul menține un echilibru între producția și eliminarea acidului uric, acesta fiind eliminat în mare parte prin rinichi. Totuși, acest echilibru poate fi perturbat ușor. „Mulți pacienți sunt surprinși când descoperă că acidul uric a crescut brusc, deși dieta lor nu s-a schimbat. Alimentația este doar o parte a problemei. Dezechilibrul dintre producerea și eliminarea acidului uric poate apărea din mai multe motive”, explică Dr. Topoti Mukherjee, specialist în nefrologie.
Una dintre cele mai frecvente cauze ale creșterii acidului uric este deshidratarea. Atunci când organismul nu primește suficiente lichide, rinichii nu mai pot filtra eficient substanțele reziduale, iar acidul uric rămâne în sânge. Acest lucru se poate întâmpla în urma unui efort fizic intens, a expunerii la căldură sau a unor afecțiuni care pot cauza pierdere de lichide. Chiar și o deshidratare ușoară poate modifica temporar echilibrul chimic al organismului.
Medicamentele și problemele renale, alți factori
Pe lângă deshidratare, și anumite medicamente pot influența nivelul acidului uric. Diureticele prescrise pentru hipertensiune, unele medicamente pentru inimă sau tratamentele utilizate pe termen lung în anumite boli cronice pot reduce eliminarea acidului uric, ceea ce duce la acumularea lui în sânge. De asemenea, funcția renală joacă un rol crucial. Rinichii sunt principalul sistem de filtrare al organismului, eliminând majoritatea acidului uric produs zilnic. Probleme precum boala renală cronică sau sindromul metabolic pot afecta capacitatea rinichilor de a elimina acidul uric, ducând la creșterea nivelului acestuia în sânge.
Medicii atrag atenția că și stresul metabolic poate declanșa creșteri temporare ale acidului uric. Situații precum intervențiile chirurgicale, infecțiile severe sau efortul fizic intens pot afecta metabolismul purinelor. În astfel de situații, organismul descompune mai intens țesuturile și rezervele de energie, ceea ce duce la o producție mai mare de acid uric. De asemenea, genetica joacă un rol important. Unele persoane moștenesc gene care influențează modul în care organismul produce sau elimină acidul uric, motiv pentru care pot exista diferențe semnificative de la o persoană la alta, chiar și în condiții similare.
În prezent, nu există o statistică exactă a numărului de români afectați de hiperuricemie, însă medicii recomandă monitorizarea regulată a nivelului acidului uric și adoptarea unui stil de viață sănătos pentru prevenirea complicațiilor.
Sursa: Doctorulzilei.ro
