În 2026, sistemul de gărzi medicale din România continuă să genereze dezbateri aprinse, medicii atrăgând atenția asupra inechităților existente în ceea ce privește organizarea și remunerarea acestora. Sub presiunea unui sistem subdimensionat și a lipsei de personal, gărzile rămân o componentă esențială a asigurării asistenței medicale continue, însă modul în care sunt structurate și compensate financiar ridică semne de întrebare.
Gărzi: Pilonul sistemului medical, între obligativitate și supliment
Programul standard al unui medic este de aproximativ șapte ore pe zi. Odată cu încheierea acestuia, asigurarea asistenței medicale este preluată de gărzile medicale. Acestea funcționează în spitalele cu paturi, acoperind intervalul de timp rămas până la începerea programului de lucru a doua zi. În zilele de weekend sau de sărbătoare, o gardă poate ajunge la 24 de ore. Numărul liniilor de gardă diferă în funcție de tipul unității medicale și de capacitate. Spitalele universitare au o gardă la 40 de paturi, în timp ce spitalele de specialitate pot ajunge la una la 150 de paturi. Unitățile care includ structuri de urgență, cum ar fi UPU sau SMURD, beneficiază de linii suplimentare, adaptate volumului de cazuri. Pentru înființarea unei linii de gardă într-o specialitate, este necesar un minim de patru medici, cu excepții pentru anumite domenii, cum este ATI.
Medicii sunt incluși în programul de gărzi în unitățile unde acestea există, efectuând în medie 18 ore de gardă pe lună. În spitalele de boli cronice sau sanatorii, timpul dedicat gărzilor poate ajunge la 38 de ore. Gărzile suplimentare sunt opționale și se realizează prin contracte separate. Există și categorii scutite de gărzi, cum sunt medicii cu anumite afecțiuni, femeile însărcinate sau cele care alăptează.
Remunerația: Discordanțe între așteptări și realitate
Una dintre principalele probleme semnalate de medici vizează remunerația. Gărzile incluse în programul normal nu sunt plătite separat, fiind acoperite de salariul de bază. Diferența majoră apare la nivelul gărzilor suplimentare, care sunt remunerate cu până la 75% în zilele lucrătoare și cu până la 100% în zilele de repaus sau sărbători.
Problema concretă semnalată de medici se referă la baza de calcul a tarifului orar, care a rămas la nivelul anului 2018, din cauza unor derogări legislative repetate. Această situație generează nemulțumiri, având în vedere responsabilitățile asociate cu efectuarea gărzilor și timpul investit.
Vechime în muncă: O ecuație incompletă
Orele de gardă, indiferent de tip, sunt considerate vechime în muncă și în specialitate. Cu toate acestea, calculul nu ține cont de numărul de ore efective lucrate. Volumul mare de muncă din gărzi nu se reflectă direct în vechimea profesională, ceea ce generează nemulțumiri în rândul medicilor. „Vechimea în muncă se calculează în zile, nu în ore. Deci faptul că eu muncesc 12 ore pe zi, la vechime mi se calculează o zi”, a explicat Alexandru Rogobete, medic rezident.
Diferențele de plată și modul de organizare mențin subiectul gărzilor în centrul dezbaterii din sistemul sanitar. În timp ce medicii reclamă dezechilibre între responsabilități și recompense, autoritățile analizează posibile ajustări ale cadrului legal. Ministerul Sănătății a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2027, vor fi implementate modificări legislative pentru a remedia aceste probleme.
