Oamenii de știință investighează modul în care ADN-ul de Neanderthal, moștenit de strămoșii noștri, influențează în continuare structura creierului și predispoziția la anumite afecțiuni psihice. Cercetările recente arată că, deși o mare parte din acest material genetic a fost eliminat de selecția naturală, anumite secvențe ADN de Neanderthal persistă și au un impact semnificativ asupra sănătății noastre mintale.
Un studiu a analizat scanări cerebrale de la aproximativ 40.000 de persoane din Marea Britanie, corelând sute de trăsături neurologice diferite cu variante genetice derivate de la neanderthalieni. Descoperirile sugerează că ADN-ul de Neanderthal poate afecta dezvoltarea neurologică, cu consecințe diverse, de la protecție împotriva unor boli la creșterea vulnerabilității față de altele.
Genele de Neanderthal și impactul asupra creierului
Cercetătorii au identificat 28 de poziții separate în genom unde ADN-ul de Neanderthal pare să modifice dezvoltarea neurologică. Una dintre cele mai semnificative este o genă de pe cromozomul 14, numită DAAM1. Această genă prezintă variante de Neanderthal care modelează 39 de trăsături morfologice diferite în cadrul cortexului occipital și parietal. Interesant, ADN-ul de Neanderthal în această poziție a genomului pare să ofere și o protecție împotriva schizofreniei.
Pe de altă parte, variantele de Neanderthal legate de o genă de pe cromozomul 4, numită PRDM5, par să contribuie la subțierea cortexului frontoparietal și cresc susceptibilitatea la depresie severă, dependență și tulburări de personalitate. O altă genă, numită LC13A3, prezintă variante de Neanderthal care pot interfera cu structura substanței albe, posibil ducând la leucoencefalopatie și declanșând „crize neurologice episodice”.
Consecințe asupra sănătății mintale
Rezultatele cercetării sugerează că majoritatea variantelor de Neanderthal care afectează morfologia creierului au fost dăunătoare pentru oamenii moderni. Totuși, unele dintre aceste variante au reușit să scape de influența selecției naturale și continuă să modeleze organizarea cerebrală și conectivitatea. Aceasta are consecințe asupra condițiilor neuropsihiatrice precum schizofrenia și depresia.
Studiile anterioare au arătat că creierele neanderthalienilor nu erau identice cu ale noastre, lipsindu-le forma globulară care definește capul speciei Homo sapiens. Prin urmare, cercetătorii susțin că multe dintre genele moștenite de la verii noștri dispăruți au avut efecte dăunătoare asupra dezvoltării neurologice.
Mecanismele selecției naturale
ADN-ul de Neanderthal reprezintă în prezent aproximativ două procente din genomul populațiilor non-africane. Această constatare ridică întrebări importante despre mecanismele selecției naturale și de ce anumite secvențe genetice de Neanderthal au fost menținute în genomul uman.
Un alt studiu arată că cercetătorii continuă să exploreze modul în care aceste variații genetice afectează funcțiile cognitive și susceptibilitatea la diverse boli. Cercetările viitoare vor oferi informații suplimentare despre interacțiunea complexă dintre genele moștenite de la Neanderthal și sănătatea mintală a oamenilor moderni.
