Draftul bugetului pe 2026: Ministerul Muncii, Educația, Apărarea și Transporturile, principalele beneficiare
Un proiect preliminar al bugetului de stat pentru anul 2026, obținut de Digi24.ro, dezvăluie direcțiile majore de finanțare ale guvernului. Documentul, aflat încă în lucru și supus negocierilor în coaliția de guvernare, urmează să fie înaintat Parlamentului la finalul săptămânii viitoare. Cristian Păun, profesor de economie, a declarat că actuala construcție bugetară pornește de la „premise mult mai realiste” comparativ cu anii precedenți, atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și încasările la buget.
Conform analizei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este marele câştigător, cu o alocare de aproximativ 57,7 miliarde de lei. Ministerul Educației urmează cu circa 57,3 miliarde de lei, urmat de Apărare, cu o sumă de aproximativ 44 de miliarde de lei, și Transporturi, cu circa 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii se estimează la aproximativ 158 de miliarde de lei, reprezentând o presiune semnificativă asupra bugetului.
Bugetul Educației, afectat de reduceri
Profesorul Păun a subliniat că actualul buget reflectă o preocupare mai mare pentru menținerea deficitului sub control și limitarea cheltuielilor care nu sunt direct legate de investiții. „Este un buget mai realist. Nu neapărat pot să spun că este extrem de realist, dar este mult mai realist decât ce am văzut în ultimii ani. Există o grijă pentru a tempera cât se poate de mult cheltuielile și, de preferat, acele cheltuieli care nu au legătură directă cu investițiile sau cu cofinanțarea fondurilor europene”, a explicat acesta.
Alocările bugetare pentru unele ministere vor suferi modificări. În cazul Educației, reducerea fondurilor ar putea fi legată de tăierea cheltuielilor de personal, inclusiv eliminarea sporului de doctorat în universități. Creșterea bugetului pentru Apărare ar putea fi legată de investiții și proiecte în domeniul militar. „Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a declarat Păun.
Provocările sistemului de pensii și riscurile inflației
Economistul a atras atenția asupra presiunii constante exercitate de sistemul public de pensii asupra bugetului. El anticipează dificultăți accentuate după 2030, odată cu ieșirea la pensie a generației “decrețeilor”. „Din păcate, sistemul public de pensii va deveni problematic mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii. Pilonul 1 devine încet-încet greu de finanțat și de susținut”, a explicat Păun.
În ceea ce privește inflația, Păun a remarcat o ușoară temperare a creșterii prețurilor. Avertismentul său vizează potențialele influențe ale evoluțiilor geopolitice, în special riscul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu și impactul acestuia asupra piețelor energetice. Acesta a subliniat importanța unei abordări realiste a formării prețurilor, aducând în discuție rolul taxelor în componența prețului carburanților. Proiectul de buget urmărește un deficit de aproximativ 6% din PIB, pe care Păun îl consideră rezonabil în contextul economic actual.
