Consumul intern, motor principal al creșterii economice în Uniunea Europeană, arată semne de slăbire în România, unde investițiile încep să joace un rol mai important. Analizele Eurostat relevă o diferențiere a economiei românești față de alte state membre, caracterizată prin dezechilibre externe persistente și o structură de creștere mai volatilă.
Consumul intern, în scădere accentuată
Datele Eurostat indică o contribuție zero a consumului la creșterea economică a României în 2025. Această situație contrastează puternic cu media europeană, unde consumul a generat, în medie, 1,2 puncte procentuale din creștere în aceeași perioadă. Anii precedenți ilustrau o contribuție semnificativă a consumului la avansul PIB-ului românesc. Chiar și în anul pandemiei, contribuția negativă a consumului a fost mai mică decât media europeană. În 2023, contribuția consumului românesc la creștere a fost de patru ori mai mare decât media UE.
Comparativ cu economiile din regiune, România se evidențiază printr-o evoluție diferită. De exemplu, consumul a asigurat 3,1 puncte procentuale din creșterea economică în Cehia. Chiar și în Ungaria, țară afectată de criză financiară, consumul a înregistrat o contribuție pozitivă de 2,1 puncte procentuale.
Investițiile, un motor de creștere peste medie
În ceea ce privește investițiile, România înregistrează rezultate superioare mediei europene. Această tendință este explicată de procesul de recuperare a decalajelor față de economiile dezvoltate din Vest. Contribuția investițiilor (formarea brută de capital fix) a fost de 1,1 puncte procentuale în 2025, aproape dublă față de media UE. Această situație nu sugerează, însă, că investițiile sunt un instrument de creștere economică mai eficient decât consumul, mai ales în contextul în care contribuția consumului este anulată de importuri.
România se remarcă pozitiv în comparație cu Polonia, unde investițiile au generat contribuții mai mici la avansul PIB-ului.
Dezechilibre externe și rolul exporturilor
Exporturile de bunuri și servicii au contribuit cu 1,4 puncte procentuale la creșterea economică a României în 2025. Importurile, însă, au redus cu 2 puncte procentuale creșterea, rezultând o contribuție negativă a exportului net de -0,6 puncte procentuale. Aceasta arată că valoarea adăugată a fost creată în economiile de unde România importă, cu beneficii limitate pentru economia locală din comerțul internațional.
Deși 2025 a marcat o ușoară îmbunătățire a dezechilibrelor externe, comparativ cu anul anterior, importurile au o contribuție negativă la creștere în majoritatea statelor europene. Polonia, de exemplu, a înregistrat o contribuție a exportului net de -0,4 puncte procentuale în 2025.
În timp ce, la nivelul Uniunii Europene, consumul rămâne principalul pilon al creșterii, modelul economic românesc pare să se reconfigureze, cu investițiile și exporturile jucând un rol tot mai important.
