Raportul OCDE despre România: Progrese, dar și semnale de alarmă
Un nou raport economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a fost prezentat luni la București, cu participarea secretarului general al organizației, Mathias Cormann. Documentul analizează evoluția economiei românești în ultimii ani și oferă recomandări pentru reforme în domenii cheie precum fiscalitatea, piața muncii și competitivitatea. Studiul scoate în evidență progresele semnificative, dar și vulnerabilitățile țării în contextul eforturilor de aderare la OCDE.
Încetinirea economică și provocările fiscale
Potrivit raportului, România a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimele două decenii, apropiindu-se de nivelul de trai din statele dezvoltate. Venitul pe cap de locuitor a crescut de la 43% din media OCDE în 2004 la 71% în 2024. Cu toate acestea, ritmul de creștere a economiei a încetinit. După o creștere de 2,3% în 2023, avansul PIB-ului a scăzut la 0,9% în 2024, iar estimările pentru 2025 indică un avans de aproximativ 0,7%. Această evoluție este influențată de slăbirea cererii externe și de măsurile interne de reformă fiscală.
O preocupare majoră exprimată în raport este deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Datoria publică, deși comparativ scăzută în raport cu media OCDE, a crescut cu 20 de puncte procentuale față de perioada pre-pandemică, ajungând la 55% din PIB în 2024. Raportul avertizează că, în lipsa unor măsuri ferme, nivelul datoriei publice ar putea deveni dificil de susținut pe termen lung. Premierul Ilie Bolojan a declarat că autoritățile încearcă să corecteze aceste dezechilibre printr-un proces de consolidare fiscală. „Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a precizat premierul.
Probleme demografice și piața muncii
Raportul OCDE subliniază impactul problemelor demografice asupra pieței muncii. România se confruntă cu o scădere a populației și o emigrație ridicată, iar rata de ocupare a populației apte de muncă este sub media statelor OCDE. Doar 49,2% dintre persoanele apte de muncă sunt angajate în economia formală, comparativ cu o medie de 58% în statele organizației. Studiul menționează, de asemenea, participarea redusă a femeilor pe piața muncii, reflectând barierele de gen la angajare și rolurile inegale de îngrijire. Economia informală, în special în mediul rural, unde munca fără contract sau plata parțială a salariilor „la plic” continuă să fie răspândită, reprezintă o altă provocare.
Aderarea la OCDE, un obiectiv strategic cu beneficii economice
Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a subliniat importanța aderării României la organizație, subliniind beneficiile acesteia în ceea ce privește guvernarea, accesul la bune practici și sporirea încrederii. „Aderarea la OCDE aduce beneficii substanţiale în ceea ce priveşte guvernarea, accesul la bune practici, sporirea încrederii şi sprijinirea agendelor de reforme publice şi acestea se bazează pe dovezi care ajută la sporirea investiţiilor şi cu timpul la sporirea veniturilor şi a nivelului de trai”, a declarat Cormann. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a accentuat beneficiile economice directe ale aderării, inclusiv scăderea costurilor de finanțare și atragerea de investiții suplimentare. România a obținut avize favorabile în majoritatea comitetelor de evaluare ale organizației și mai are de închis câteva etape tehnice înainte de decizia finală privind aderarea.
