Guvernul a stabilit praguri pentru „lista rușinii” fiscale locale, dar legalitatea acestei măsuri este contestată
Publicarea online a datornicilor fiscali locali ar putea fi legală doar dacă respectă principiul proporționalității, atrage atenția o analiză transmisă către comunitatea antreprenorială. Măsura, care prevede includerea pe o listă a contribuabililor cu datorii la bugetele locale ce depășesc anumite praguri, este criticată de specialiști. Aceștia consideră că riscă să încalce principii fundamentale de drept și să aibă efecte contrare scopului declarat.
Contradicții legale și riscuri reputaționale
Guvernul a stabilit recent pragurile pentru includerea contribuabililor pe listele debitorilor la bugetele locale: 1.200 de lei pentru persoane fizice și 5.000 de lei pentru firme. Listele vor fi publicate trimestrial, iar radierea se va face în 15 zile de la stingerea integrală a obligațiilor restante. Analiza subliniază însă o serie de probleme. În primul rând, se evidențiază o posibilă încălcare a secretului fiscal, datele fiscale fiind protejate de lege, dar, în același timp, făcute publice odată ce sunt depășite pragurile stabilite.
„Avem o contradicție pe care statul nu mai poate să o ocolească: datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat imediat ce trece de un prag administrativ. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre colectare, ci despre expunere reputațională cu efecte economice directe,” a declarat Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory. De asemenea, se atrage atenția asupra potențialelor efecte negative asupra afacerilor, prin afectarea relațiilor cu partenerii și accesului la finanțare.
Necesitatea unei abordări diferențiate
Un alt punct sensibil este lipsa unei abordări diferențiate a situațiilor contribuabililor. Criticii argumentează că modelul actual nu face distincție între evazioniști, contribuabili aflați în dificultate temporară de plată sau cei care contestă datoriile în instanță. Astfel, se ajunge la o stigmatizare generalizată, fără a ține cont de circumstanțele specifice fiecărui caz.
„Nu ai voie să faci liste fiscale cu logica plasei de pescuit. Nu poți arunca aceeași măsură peste toți, fără să conteze dacă vorbim despre rea-credință, despre un litigiu în curs sau despre o dificultate temporară de plată. În momentul în care pui pe aceeași listă și contribuabilul care contestă suma în instanță, și rău-platnicul autentic, nu mai faci administrare fiscală inteligentă, ci stigmatizare în masă,” a subliniat Cornelia Năstase. Firma de consultanță subliniază, de asemenea, o asimetrie în procedurile stabilite de stat. Pentru actul administrativ fiscal, se aplică o procedură graduală, în timp ce pentru expunerea publică a datornicilor se merge direct la publicare online.
Posibile efecte economice negative
Din perspectivă economică, o astfel de măsură ar putea avea efecte inverse, în special pentru firmele deja confruntate cu dificultăți financiare. Publicarea pe „lista rușinii” ar putea afecta contractele, relațiile cu băncile și accesul la finanțare, agravând situația financiară a contribuabililor.
„Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal. Un contribuabil care nu are lichiditate nu devine solvabil pentru că este expus online. În schimb, poate deveni mai repede insolvabil. Statul riscă să obțină mai puțini bani și mai multe litigii,” a conchis Cornelia Năstase. Noua metodă de colectare fiscală va intra în vigoare în următoarele luni.
