Conform Cursdeguvernare.ro: Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat vineri principalele concluzii ale Consiliului European de vară, subliniind că România își dorește un buget al Uniunii Europene cât mai mare, ceea ce ar însemna o contribuție netă sporită pentru țară. Oficialul a participat la o conferință de presă la Bruxelles, unde a detaliat poziția României în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
Președintele Nicușor Dan a declarat că discuțiile privind viitorul buget al UE sunt în faza incipientă, dar complexe, statele membre începând să formeze alianțe pentru promovarea intereselor comune. România a coordonat, prin intermediul grupului celor 16 state cunoscute drept „Prieteni ai Coeziunii”, o poziție comună de negociere pe elemente cruciale. Această coodonare a inclus și o întâlnire cu lideri ai celor 16 state, organizată înainte de Consiliu, alături de Giorgia Meloni, pentru a accentua perspectiva României. Obiectivele principale vizează un buget UE extins, deoarece România este contribuitor net, iar un buget mai mare sporește beneficiile și contribuția netă a țării.
Interesul prioritar al României este menținerea unor fonduri consistente pentru Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare față de statele mai avansate din Uniune. Negocierile cele mai intense se poartă în jurul capitolelor dedicate agriculturii, coeziunii și competitivității economice. Bugetul UE este structurat în patru capitole mari: politica agricolă comună, coeziune, afaceri interne (inclusiv migrație), competitivitate, Europa Globală (extindere și relații internaționale) și administrarea Uniunii. Capitolele 1 și 2 sunt considerate cele mai importante în actualele discuții.
România pledează pentru flexibilitate în utilizarea fondurilor europene
România susține că viitorul buget european ar trebui să permită statelor membre o mai mare libertate în stabilirea priorităților naționale. Nicușor Dan a explicat că fiecare țară își cunoaște cel mai bine nevoile și ar trebui să-și poată defini programele naționale într-un mod cât mai liber, cu o flexibilitate sporită față de recomandările Comisiei Europene. De asemenea, Bucureștiul susține prelungirea perioadelor de accesare a fondurilor europene după încheierea exercițiului bugetar, similar cu ce s-a întâmplat pentru exercițiul financiar 2014-2020, când fondurile au putut fi utilizate până la finalul anului 2023. Acest aspect este considerat crucial pentru o utilizare eficientă a fondurilor.
Alte cereri importante formulate de România vizează majorarea avansurilor pentru proiecte și a procentelor de finanțare europeană, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului național. Bucureștiul susține, de asemenea, reducerea condiționalităților legate de anumite obiective de mediu. Acestea sunt obiectivele principale pe care România le urmărește în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, acoperind perioada 2028-2034.
Discuții dificile privind bugetul UE și apărarea anti-dronă
Cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerea Comisiei Europene privind bugetul multianual, considerând-o prea mare și cerând o nouă variantă. Comisia Europeană a propus inițial un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, iar divergențe importante persistă. Președinția irlandeză a Consiliului UE urmează să prezinte o nouă propunere de buget până la finalul anului, cu scopul de a ajunge la un acord înainte de sfârșitul anului 2026. O variantă de compromis prezentată anterior de președinția cipriotă prevedea reduceri pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar și creșteri limitate pentru anumite state, precum și o diminuare a fondului pentru competitivitate și a banilor alocați apărării și acțiunii externe.
Un alt subiect de interes pentru România, detaliat de președinte, este apărarea anti-dronă. Nicușor Dan a menționat că incidentele recente cu drone au fost reflectate în concluziile Consiliului, subliniind nevoia de sprijin aliat. În prezent, România beneficiază de ajutor din partea a șase state (SUA, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Slovacia) pentru protecția aeriană pe linia Dunării. Discuțiile pe acest subiect vor continua săptămâna viitoare, în cadrul „Formatului Helsinki”.
Consiliul European a salutat, de asemenea, deschiderea formală a procesului de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina. Nicușor Dan și-a exprimat bucuria pentru acest pas, deși au existat presiuni pentru modificarea limbajului din documentele oficiale, în special din partea Ungariei, privitor la ritmul accelerat al integrării.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
