O companie de asigurări din Statele Unite ale Americii, Nippon Life Insurance Company of America (Nippon), a dat în judecată OpenAI Foundation și OpenAI Group PBC, dezvoltatorii sistemului inteligent artificial ChatGPT. Motivul? Asigurătorul susține că chatbot-ul ar fi oferit unei cliente asistență juridică care a determinat-o să încalce un acord și să inițieze acțiuni în instanță nefondate, provocând cheltuieli semnificative pentru companie.
Un proces cu implicații majore
Plângerea a fost depusă la data de 4 martie 2026, la grefa jurisdicției federale a districtului de nord al statului american Illinois. Această acțiune în instanță aduce în discuție aspecte cruciale privind răspunderea în cazul inteligenței artificiale generative. Printre acestea se numără calificarea activității sistemului, legătura de cauzalitate dintre răspunsurile generate de IA și eventualele prejudicii, dar și rolul politicilor de utilizare a inteligenței artificiale în evaluarea vinovăției. Procesul ar putea stabili un precedent important pentru modul în care justiția va aborda astfel de cazuri pe măsură ce sistemele IA devin tot mai influente.
ChatGPT, acuzat de sfaturi juridice ilegale
Reclamanta, Nippon, acuză ChatGPT de interferență delictuală cu un contract, abuz de procedură și exercitarea ilegală a profesiei de avocat. Potrivit datelor prezentate, sistemul ar fi furnizat o analiză a dreptului asigurărilor, argumente juridice și chiar proiecte de acte de procedură. Aceste informații ar fi fost folosite de clientă pentru a redeschide un litigiu care fusese deja soluționat prin acord amiabil. Nippon susține că ChatGPT a acționat ca un consilier juridic, fără a respecta cadrul deontologic și fără a-și asuma responsabilitățile unui avocat.
Probleme de interpretare și responsabilitate
Una dintre principalele provocări juridice este calificarea activității ChatGPT. Dacă sistemul este considerat doar un instrument de acces la informații, responsabilitatea se reduce la acuratețea și fiabilitatea datelor furnizate. Însă, dacă sistemul oferă sfaturi personalizate și strategii adaptate unui anumit caz, problema se complică. În acest caz, sistemul s-ar comporta ca un profesionist al dreptului, necesitând asumarea obligațiilor și responsabilităților specifice. Stabilirea legăturii de cauzalitate între răspunsurile IA și acțiunile utilizatorului este, de asemenea, dificilă, deoarece utilizatorul are libertatea de a ignora sau modifica informațiile primite.
Astfel, condițiile de utilizare ale OpenAI, care interzic în prezent utilizarea ChatGPT pentru consiliere juridică personalizată, vor juca un rol important în cadrul dezbaterilor. Aceste condiții pot fi considerate o dovadă a faptului că dezvoltatorul era conștient de riscurile utilizării incorecte a sistemului.
Profesorul universitar dr. Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, a punctat că inteligența artificială nu poate îndeplini la ora actuală pe deplin profesia de avocat.
