Conform Mediafax: Operațiune de succes pe Dunăre: Barje scufundate strategic pentru a redirecționa cursul apei
Autoritățile române au finalizat cu succes o operațiune complexă pe Dunăre, constând în scufundarea controlată a patru barje. Obiectivul principal al acestei manevre, descrisă de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a fost crearea unor noi „praguri” pe fluviu, menite să redirecționeze o parte din debitul apei de pe brațul Bala către Dunărea Veche. Intervenția a fost considerată critică, iar pregătirea sa a implicat o presiune enormă asupra echipelor implicate.
Potrivit lui Scrioșteanu, succesul operațiunii a fost crucial, deoarece „autoritățile au avut la dispoziție «o singură încercare»”. Orice eșec în scufundarea barjelor în poziția corectă, echilibrat, astfel încât să rămână pe fundul Dunării și să formeze pragul dorit, ar fi compromis întreaga inițiativă, neexistând resurse alternative disponibile.
Tensiuni pe parcursul scufundării barjelor
Deși planificată minuțios, operațiunea nu a fost lipsită de momente tensionate. Secretarul de stat a dezvăluit că barjele, scufundate câte două, erau legate între ele cu cabluri de o grosime considerabilă. În timpul primei faze a scufundării, „o parte din cabluri au cedat”, generând un sentiment de neliniște. „A fost un moment un pic mai tensionat, pentru că atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut”, a mărturisit Scrioșteanu, subliniind că, în ciuda acestor incidente, barjele au fost menținute pe poziție și scufundate cu succes.
Prima scufundare a durat un interval de 11 ore, începând de la ora 2 dimineața și încheindu-se aproape de miezul nopții. A doua operațiune a fost mai rapidă, durând doar 7 ore. Aceste durate lungi reflectă complexitatea și delicatețea procesului, care a necesitat o coordonare meticuloasă pentru a evita rotirea necontrolată a ambarcațiunilor și a asigura poziționarea lor stabilă.
Inovație în ingineria hidrologică românească
Scrioșteanu a subliniat unicitatea acestei intervenții în România: „Nimeni n-a mai făcut așa ceva în România”. El a explicat că barjele nu sunt simple obiecte metalice, ci ambarcațiuni dotate cu sisteme de siguranță menite să prevină scufundarea. Astfel, întregul proces a necesitat o abordare inversă, cu o coordonare extrem de atentă pentru o scufundare lentă și controlată.
Rezultatul acestei operațiuni îl constituie crearea a două praguri pe Dunăre. Primul prag este poziționat sprijinit de mal, cu un unghi de 15 grade spre Dunărea Veche, în timp ce al doilea se află mai spre mijlocul fluviului, într-o zonă unde curentul depășește un metru pe secundă. Aceste structuri sunt concepute să redirecționeze un volum semnificativ de apă, estimat de specialiștii de la Apele Române la peste 50 de metri cubi pe secundă suplimentar către Dunărea Veche și, implicit, către Cernavodă.
Planuri de viitor: Extragerea barjelor și continuarea dragării
Irinel Scrioșteanu a clarificat că scufundarea barjelor este o soluție provizorie. „Nu este o scufundare definitivă a celor patru barje în această zonă. Va fi un proiect de extragere”, a declarat oficialul. Până la implementarea acestui proiect, se lucrează la stabilizarea barjelor prin depunerea de piatră în jurul lor, pentru a le proteja de curenții apei.
În paralel, operațiunile de dragare continuă pe ambele direcții, de la Bala spre Cernavodă și invers, cu scopul de a maximiza debitul de apă. Navigația pe brațul Bala rămâne deschisă.
Sursa: Mediafax
