Atacuri asupra Iranului: O nouă ecuație pentru SUA?
Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului, eliminând rapid o amenințare percepută, dar confruntându-se, din nou, cu dilema gestionării unei situații post-conflict, potrivit The Washington Post. Acțiunea, care a dus la eliminarea Ayatollahului Ali Khamenei, ridică semne de întrebare cu privire la abordarea administrației americane, fiindcă se adaugă la o serie de intervenții similare cu rezultate mixte.
Un model istoric: De la triumf la dificultăți
Eliminarea liderului iranian amintește de îndepărtarea talibanilor din Afganistan în 2001, înlăturarea lui Saddam Hussein din Irak în 2003, căderea lui Moammar Gaddafi în Libia în 2011 și capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, evenimente însoțite de momente de triumf pentru SUA. Cu toate acestea, astfel de intervenții, marcate de cheltuieli masive și angajamente militare pe termen lung, au dus la rezultate dezamăgitoare. Acestea au alimentat conflicte, generând state instabile, greu de considerat aliați de încredere pentru Statele Unite.
Noua strategie: Responsabilitatea, în mâinile iranienilor?
Președintele Donald Trump pare să adopte o tactică diferită față de abordările anterioare. El sugerează că nu intenționează să implice forțe americane pentru a decide viitorul Iranului. Într-un mesaj video recent, Trump a declarat: „Când ați terminat, preluați guvernarea. Va fi guvernarea voastră. Probabil, asta va fi șansa voastră după generații întregi”. Această abordare a stârnit îngrijorări în rândul aliaților SUA, care se tem de posibilele consecințe ale unei retrageri premature și de riscul destabilizării regiunii.
Oficiali din sectorul de securitate din Orientul Mijlociu și Europa avertizează că o abordare care se limitează la a „bombarda, după care a te spăla pe mâini” ar putea destabiliza comerțul mondial și ar putea conduce la atacuri teroriste. Tim Kaine, un congresman american, a exprimat îngrijorarea că această strategie ar putea fi similară cu „a sparge toate porțelanurile, după care a lăsa pe alții să lipească cioburile”.
Senatorul republican Lindsay Graham, susținător al lui Trump, consideră că SUA nu trebuie să se implice direct în formarea unui nou guvern în Iran. „În noul Iran, indiferent dacă este vorba despre un cleric sau despre un reprezentant al democrației, obiectivul nostru este să ne asigurăm că țara nu devine cel mai mare sponsor al terorismului. Pentru noi, ăsta e câștigul”, a declarat Graham.
Înaintea atacurilor asupra Iranului, CIA a analizat posibile scenarii pentru o guvernare post-Khamenei. Analiștii au sugerat că Gărzile Revoluționare ar putea fi cel mai probabil factor, dar au evitat orice predicție. Opoziția iraniană, lipsită de un lider clar, a fost considerată mai puțin capabilă să preia controlul.
După 15 ani, țara rămâne divizată, fiecare parte fiind controlată de câte o facțiune rivală.
Trump a prezidat în ultimele luni două campanii militare menite să schimbe regimurile, prima fiind o acțiune rapidă în Venezuela și, ulterior, atacurile asupra Iranului. Eforturile sale de a evita prezența americană prelungită în aceste țări arată o dorință de a evita costurile și moștenirile politice ale conflictelor anterioare.
