Cât de des plângem și ce efecte are? Un studiu analizează lacrimile emoționale
Cercetătorii au investigat cât de mult plâng oamenii și au analizat impactul emoțional al acestui comportament. Studiul, publicat în revista Collabra: Psychology, a urmărit un grup de adulți timp de patru săptămâni. Rezultatele arată diferențe semnificative între genuri și sugerează că efectele plânsului depind de contextul emoțional.
Studiul condus de profesorul Stefan Stieger, de la Universitatea Karl Landsteiner (Austria), a implicat 106 participanți din Austria și Germania. Aceștia au fost rugați să-și monitorizeze starea emoțională și episoadele de plâns, oferind evaluări la intervale regulate. Aproximativ 70% dintre participanți au fost femei, 25% bărbați, iar restul nu s-au identificat cu aceste genuri.
„Plânsul este un comportament uman de bază. M-a uimit faptul că există atât de puține studii realizate în condiții apropiate de viața reală”, a declarat Stieger pentru publicația Futurism.
Diferențe notabile între bărbați și femei
Rezultatele au arătat că femeile au plâns aproape de două ori mai des decât bărbații. Media pentru femei a fost de 5,8 episoade de plâns pe lună, comparativ cu 2,6 pentru bărbați. Durata episoadelor de plâns a fost, de asemenea, mai mare în cazul femeilor, cu o medie de 7,7 minute, față de 3,9 minute pentru bărbați.
Studiul a scos la iveală că motivele care stau la baza plânsului diferă în funcție de gen. Bărbații au fost mai predispuși să plângă din cauza sentimentelor de neputință sau ca reacție la conținutul media, în timp ce femeile au plâns mai frecvent din cauza singurătății. Aproape 87% dintre participanți au plâns cel puțin o dată în timpul studiului, cel mai adesea din cauza conținutului media.
Interesant este că cercetătorii nu au găsit dovezi clare care să indice o ușurare emoțională imediată după plâns. În schimb, plânsul cauzat de singurătate sau sentimente de copleșire a fost asociat cu stări emoționale mai negative și persistente. Pe de altă parte, lacrimile provocate de filme sau alte forme de media au fost urmate de o reducere a emoțiilor negative.
Limitări și perspective de viitor
Studiul are limitări, inclusiv un eșantion relativ mic și date bazate pe autoevaluări. De asemenea, nu a fost posibilă compararea efectelor plânsului cu ale reacțiilor emoționale similare care nu implică lacrimi. Cercetătorii au subliniat că efectul eliberator al plânsului ar putea apărea abia după câteva zile, ceea ce ar putea influența rezultatele.
Studiile viitoare ar putea explora starea emoțională pe perioade mai lungi, de-a lungul câtorva ore sau chiar zile, pentru a înțelege mai bine efectele plânsului. Deși nu sunt planificate studii suplimentare pe această temă în prezent, metoda folosită de echipa lui Stieger ar putea fi aplicată și în alte cercetări pentru a analiza comportamentul uman în viața de zi cu zi.
