Ieftinirea carburanților, resimțită joi dimineață, nu marchează o schimbare de trend, atenționează specialiștii. Scăderea prețurilor cu 35 de bani la benzină și 30 de bani la motorină este mai degrabă o pauză scurtă într-o tendință generală de creștere. Totodată, devine stringentă elaborarea unui plan realist de reducere a consumului de combustibili în România, o măsură necesară, similară cu abordările europene.
Piața carburanților funcționează după reguli globale, iar România nu face excepție, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă. Prețul de la pompă este rezultatul unui lanț complex, influențat de cotațiile internaționale ale petrolului, costurile de rafinare și transport, precum și de nivelul de taxare. Ajustările zilnice ale prețurilor, fie ele creșteri sau scăderi, sunt mai degrabă corecții tehnice decât semnale de fond.
Explicația scăderii de joi ar putea fi o corecție firească după o perioadă de scumpiri accelerate. În ultimele săptămâni, prețul motorinei s-a apropiat de pragul psihologic de 10,5 lei pe litru, alimentat de tensiunile geopolitice și incertitudinile privind aprovizionarea. Companiile petroliere ajustează uneori prețurile în jos, fie pentru a tempera reacția consumatorilor, fie ca răspuns la o ușoară relaxare a cotațiilor internaționale.
Stabilitatea prețurilor, o iluzie
Dincolo de această fluctuație punctuală, realitatea rămâne neschimbată: piața este volatilă și perspectivele sunt departe de a fi liniștitoare. Motorina este mai vulnerabilă la șocuri externe decât benzina, fiind strâns legată de sectorul transporturilor și al industriei. Orice perturbare în lanțurile globale de aprovizionare se reflectă rapid în preț.
Structura prețului din România limitează potențialul unor ieftiniri semnificative. Taxele și accizele reprezintă o componentă majoră, rigidă, care nu scade odată cu prețul petrolului. Consumatorul final resimte doar o parte din reducerea de preț a materiei prime.
Entuziasmul generat de scăderea de azi trebuie privit cu prudență. Nu este începutul unei tendințe, ci doar o oscilație într-un sistem dominat de incertitudine. Pentru șoferi, rămâne o mică gură de aer. Pentru economie, însă, semnalul este clar: dependența de factorii externi continuă să dicteze ritmul, iar stabilitatea prețurilor la combustibili rămâne, cel puțin pentru moment, o iluzie.
Răspunsuri concrete, nu detalii irelevante
Redeschiderea rafinăriei Petrotel Lukoil nu va avea un impact semnificativ la pompă, așa cum a anunțat Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, consideră Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul Expert Forum. Problema fundamentală rămâne: strâmtoarea Ormuz e închisă, și chiar dacă s-ar redeschide printr-un miracol, va dura luni până să circule vasele pe acolo.
O parte din capacitatea de producție de petrol din regiune a fost afectată de război. Aproape 20% din cantitatea globală de petrol ar putea dispărea pe termen mediu-lung. Din ce consumau 100 la nivelul planetei, va trebui să consumăm 80. Asta se va face cu costuri mari, cu restructurare masivă pe ofertă, dar mai ales pe cerere.
Principala preocupare ar trebui să fie o variantă constructivă de reducere a cererii. Nu vom putea consuma tot ca până acum, dar putem înlocui petrolul în mod accelerat dintr-o parte din utilizările actuale, în primul rând transport.
O lecție de la ruși
Rusia are mult de câștigat în urma războiului din Iran, crede Otilia Nuțu. Petrolul Brent se vinde cu 95 de dolari, petrolul rusesc cu 110-120 de dolari. Sancțiunile americane nu au avut efectul scontat.
Prețul unui litru de benzină a scăzut cu 35 de bani joi dimineață, în timp ce motorina s-a ieftinit cu 30 de bani în stațiile Petrom și OMV, deținute de cea mai mare companie petrolieră din România. În stațiile Petrom, benzina standard costă 8,37 lei pe litru, la MOL – 8,82 lei, iar la OMV – 8,48 lei pe litru, potrivit datelor din aplicația Monitorul Prețurilor Carburanților.
