Conform HotNews: Inundațiile din București, semnal de alarmă pentru infrastructura urbană
Bucureștiul s-a confruntat recent cu inundații semnificative în urma unei furtuni puternice, eveniment ce a scos la iveală vulnerabilitățile sistemului de gestionare a apelor pluviale din capitală. Potrivit lui Dan BĂRBULESCU, specialist în managementul apei, cantitatea de precipitații înregistrată într-o singură seară a depășit media lunară, un fenomen neobișnuit, dar nu imposibil de gestionat prin adoptarea unor soluții inovatoare.
„Nu poți controla un astfel de fenomen, dar poți să-i atenuezi efectele”, subliniază BĂRBULESCU, subliniind necesitatea integrării naturii în infrastructura urbană. În prezent, Bucureștiul dispune de un sistem de canalizare limitat, care își arată limitele în fața unor astfel de evenimente extreme. Soluțiile bazate pe natură, precum absorbția, refolosirea și menținerea apei în sol, sunt esențiale pentru a diminua impactul furtunilor și a reduce costurile pe termen lung.
Soluții bazate pe natură: o necesitate pentru orașele viitorului
Pregătirea concretă a orașului pentru a rezista la fenomene meteo extreme implică realizarea unor studii aprofundate pentru modelarea curgerii apelor, atât la suprafață, cât și subteran. Pe baza acestor modele se pot crea hărți de risc care să identifice zonele vulnerabile și oportunitățile de infiltrare, biofiltrare și evapotranspirație. Modificarea infrastructurii existente, prin crearea de alveole speciale în trotuare sau bazine de retenție, poate contribui la încetinirea și gestionarea apei pluviale.
Este crucial ca bazinele de retenție să fie dotate cu sisteme de separare a hidrocarburilor și de decantare pentru a elimina impuritățile din apa preluată de pe carosabil. Deversarea apei murdare în Dâmbovița ar polua întreg sistemul hidrografic, afectând implicit râurile Argeș și implicit rețeaua hidrografică națională. Prin integrarea soluțiilor bazate pe natură în sistemul de colectare și refolosire a apelor pluviale, se obțin economii semnificative.
Parcul Natural Văcărești reprezintă un „super asset” în acest sens. Fiind o zonă joasă, el poate acționa ca un polder natural, absorbind cantități mari de apă. Proiecte pilot, precum NATALIE, finanțat de Comisia Europeană, explorează deja posibilitatea filtrării și utilizării apei de ploaie de pe centrele comerciale adiacente pentru a alimenta bălțile parcului.
Pe de altă parte, exemple precum parcul „Lumea Copiilor” din Sectorul 4, care se inundă frecvent, sau zonele din Sectorul 3 unde solul din jurul arborilor este acoperit cu tartan, demonstrează o lipsă de integrare a soluțiilor verzi în infrastructura urbană. Aceste suprafețe betonate sau sigilate împiedică infiltrarea apei în sol, contribuind la acumularea ei și la generarea de inundații.
Orașul „burete”: o viziune pentru adaptarea la schimbările climatice
Conceptul de „oraș-burete” presupune crearea unor medii urbane care permit infiltrarea și stoparea curgerii apei pluviale. De la mici grădini de ploaie, la parcuri amenajate pentru a permite infiltrarea apei în sol, soluțiile trebuie să fie multiple și integrate. Transformarea parcurilor situate la baza Dâmboviței în zone de retenție a apei care se scurge de pe conurile hidrografice ar putea contribui semnificativ la reducerea inundațiilor în București.
Orașele europene, precum Copenhaga și cele din Germania, au adoptat strategii proactive pentru gestionarea fenomenelor meteo extreme, tratând apa de ploaie nu ca pe un deșeu, ci ca pe o resursă valoroasă. Utrecht și Rotterdam sunt exemple de bune practici în integrarea soluțiilor de preluare, biofiltrare și refolosire a apei pluviale.
Implementarea acestor soluții, deși complexă, contribuie nu doar la prevenirea inundațiilor, ci și la rezolvarea problemelor legate de spațiile verzi, irigații în perioadele de secetă și, pe termen lung, la sustenabilitatea urbană. Schimbările climatice impun o regândire fundamentală a modului în care funcționează orașele, iar adaptarea timpurie va reduce semnificativ costurile și riscurile viitoare.
Sursa: HotNews
