Conform Mediafax: Alertă pentru turiștii din București: Pericol ascuns în clădirile cu risc seismic
Turiștii care aleg să se cazeze în locuințe închiriate prin platforme precum Airbnb și Booking.com în București riscă să se expună unor pericole majore, avertizează o analiză recentă publicată de The Guardian. Peste 200 de proprietăți destinate turismului, cu o capacitate totală de peste 1.000 de oaspeți pe noapte, sunt listate ilegal în clădiri clasificate cu risc seismic maxim (RS1). Organizația Re:Rise a identificat 116 anunțuri pe Booking.com și 47 pe Airbnb, multe dintre ele apărând simultan pe ambele platforme, toate localizate în imobile cu risc crescut de prăbușire în cazul unui seism.
Vulnerabilitatea seismică a Capitalei: O realitate ignorată
București este considerată cea mai expusă capitală seismică din Uniunea Europeană. Cutremurul devastator din 1977, care a cauzat peste 1.500 de decese și a dus la prăbușirea a 32 de clădiri, rămâne o amintire dureroasă. Experții avertizează că un nou seism major este iminent, iar consecințele ar putea fi catastrofale. O evaluare din 2022 estimează că 23.000 de clădiri ar putea fi grav avariate în urma unui cutremur puternic, cu posibilitatea a 6.500 de morți și 16.000 de răniți grav.
Legislație încălcată și pasivitate instituțională
Legislația în vigoare interzice, începând din 2024, închirierile pe termen scurt și lung în clădirile încadrate în clasa de risc seismic RS1. În București, cel puțin 404 astfel de clădiri prezintă un risc ridicat, iar orice activitate de închiriere este ilegală, amenzi variind între 1.000 și 2.000 de euro. Cu toate acestea, doar o mică parte din fondul imobiliar al orașului a fost evaluată oficial, iar numărul real al locuințelor nesigure ar putea fi mult mai mare. Turiști precum Ana Todor au dezvăluit că au rezervat sejururi în astfel de clădiri fără a fi conștienți de pericol. Acesta este cazul unui „apartament de designer” din Piața Universității, care costa 100 de euro pe noapte, în ciuda unor recenzii vechi care menționau clădirea ca fiind „veche și nesigură din exterior”.
Responsabilitatea platformelor și eforturile activiștilor
Niciuna dintre platformele majore, Airbnb sau Booking.com, nu solicită în mod explicit gazdelor să declare starea structurală a clădirilor pe care le listează. Un purtător de cuvânt al Airbnb a declarat că firma „investighează” cazurile semnalate, în timp ce Booking.com a subliniat că gazdele trebuie să respecte legile locale. Matei Sumbasacu, fondatorul organizației Re:Rise, critică vehement platformele pentru că „resping orice responsabilitate”. Organizația a inițiat o campanie de informare prin lipirea de autocolante cu coduri QR pe cutiile de chei din clădirile RS1, acesta direcționând turiștii către informații despre riscul seismic. Legea impune un „punct roșu” la intrarea în imobile, dar avizele sunt exclusiv în limba română, lăsând turiștii străini practic neinformați. Primăria a transmis că poliția locală intervine doar în baza plângerilor, iar aproximativ 3.000 de notificări au fost trimise proprietarilor din clădirile RS1, cerându-se totodată Ministerului Turismului includerea legii în procesul de autorizare. Cu toate acestea, Sumbasacu acuză o „pasare” constantă a responsabilității între instituții.
Un context istoric marcat de priorități greșite
Problema clădirilor nesigure din București are rădăcini adânci în istorie. Lucrările de consolidare post-1977 au fost abandonate de regimul Ceaușescu, fondurile fiind redirecționate către construcția Casei Poporului. De la intrarea în vigoare a legii consolidărilor în 1994, doar 35 de clădiri au fost consolidate în mod efectiv. În 2025, București a înregistrat peste 2 milioane de vizitatori, majoritatea provenind din țară, cifre care subliniază importanța siguranței turistice.
Sursa: Mediafax
