Aproximativ trei sferturi dintre bucureșteni sunt nemulțumiți de calitatea aerului pe care îl respiră, conform unui studiu recent realizat în mai multe orașe din țară. Cercetarea a scos la iveală diferențe semnificative între percepția locuitorilor din Capitală și cea a celor din alte centre urbane mari.
Studiul a fost efectuat de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană, prin metoda drumului aleatoriu (random route), pe un eșantion de 2.180 de respondenți. Cercetarea a avut o marjă de eroare de 2,1% la un interval de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada iunie 2024 – noiembrie 2025, prin metoda TAPI (Tablet Assisted Personal Interviewing), utilizând un chestionar structurat, aplicat la domiciliile respondenților din București, Arad, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Timișoara și Satu Mare.
Bucureștiul, codaș la calitatea aerului
Rezultatele studiului arată că doar 25% dintre locuitorii din București sunt mulțumiți de calitatea aerului, un procent mult sub media generală de 43% înregistrată la nivelul tuturor orașelor participante. Spre comparație, peste jumătate dintre respondenții din Cluj-Napoca (52%) au o percepție pozitivă asupra calității aerului. Și în Iași, 36,7% dintre respondenți se declară mulțumiți.
Datele relevă și alte probleme majore cu care se confruntă Bucureștiul. Doar 15% dintre respondenți sunt mulțumiți de traficul auto, iar 28% au o percepție pozitivă despre infrastructura rutieră. În schimb, transportul public înregistrează un grad de satisfacție mult mai ridicat, de 68%.
Pe de altă parte, mulți bucureșteni sunt nemulțumiți de prețul chiriilor. Doar 33% se declară mulțumiți de costurile locuințelor, în timp ce media la nivelul orașelor analizate este de 28,8%.
Spațiile verzi și legătura cu sănătatea
Studiul a analizat și percepția bucureștenilor asupra spațiilor verzi. Aproximativ 69,5% dintre respondenți sunt mulțumiți de accesul la spații verzi și arii naturale urbane, un procent ușor peste media generală de 66%. Mai mult de jumătate (50,2%) dintre respondenți merg în parc de cel puțin două-trei ori pe săptămână sau mai des.
Potrivit studiului, 94% dintre respondenți consideră că accesul la spațiile verzi are beneficii pentru sănătate. Principalele amenințări asupra spațiilor verzi, identificate de respondenți, sunt dezvoltarea imobiliară haotică (64,8%), aruncarea deșeurilor (48,4%), poluarea (42,8%), defrișările excesive (43,3%) și transformarea spațiilor verzi în locuri de parcare (28,9%).
Rețeaua pentru Natură Urbană subliniază legătura dintre calitatea aerului și spațiile verzi: „Traficul și arderile de deșeuri poluează, dar parcurile și pădurile urbane pot face diferența: reduc efectele poluării și fac verile mai ușor de suportat.”
Conform Institutului Național de Statistică, în 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, iar prevalența bolii crește cu 50% la fiecare 10 ani.
