Comisia Europeană propune relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat pentru a sprijiniindustriile europene afectate de prețurile mari la energie. Măsura vine ca răspuns la creșterea explozivă a costurilor, pe fondul crizei iraniene și al majorării prețurilor la combustibilii fosili. Scopul este de a oferi guvernelor instrumente pentru a ajuta sectoarele cele mai vulnerabile, fără a afecta piața internă sau obiectivele climatice.
Proiectul de cadru temporar, transmis statelor membre, identifică mai multe sectoare prioritare. Agricultura este puternic afectată de scumpirea îngrășămintelor azotate, dependentă de gazul natural. Pescuitul și transportul rutier sunt, de asemenea, lovite de creșterea prețurilor la combustibili.
În aceste sectoare, Bruxelles ia în calcul ajutoare care pot acoperi până la 50% din costurile suplimentare generate de criză, în limita a 50.000 de euro per beneficiar, pentru perioada 1 martie – 31 decembrie 2026. Cea mai importantă măsură vizează industriile grele și energofage. Comisia propune creșterea plafonului de ajutor prevăzut în cadrul Cisaf (regulile privind ajutoarele de stat legate de pactul pentru o industrie curată).
Evitarea repetării greșelilor din trecut
Bruxelles dorește să învețe din experiența trecută. Măsurile de urgență din perioada 2022-2024 au costat 2,2% din PIB-ul european, dar o mare parte din fonduri au ajuns la gospodării care nu erau vulnerabile. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat asupra pericolului de a susține cererea de combustibili fosili în momentul în care oferta este sub presiune. Recomandarea sa este reducerea taxelor la electricitate, nu la combustibilii fosili.
Cadrul temporar include garanții stricte. Ajutoarele trebuie acordate până la 31 decembrie 2026 și să fie proporționale cu costurile suplimentare generate de criză. Companiile aflate deja în dificultate înainte de 28 februarie 2026 vor fi excluse, cu excepția IMM-urilor, dacă nu sunt în procedură de insolvență.
Măsuri pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili
Din punct de vedere climatic, orice plafonare a prețului gazului trebuie să revină treptat către prețurile pieței. Asta pentru a evita un „șoc de revenire” la finalul schemei și pentru a nu acoperi costurile legate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), menținând stimulentele pentru decarbonizare. Bruxelles vrea să evite ca ajutoarele de urgență să devină o „cârjă” pentru industriile poluante.
Comisia a precizat că, în acest stadiu, nu va activa o clauză generală de flexibilitate bugetară. Statele membre trebuie să respecte traiectoriile de cheltuieli stabilite de Consiliu. Germania, Irlanda, Spania și Italia au acționat deja separat, fiecare luând măsuri pentru a sprijini consumatorii și companiile.
Germania a obținut aprobarea Uniunii Europene pentru a subvenționa electricitatea pentru industriile sale energofage. Sprijinul acordat industriei grele germane se ridică la 3,8 miliarde de euro și se aplică din 1 ianuarie 2026 până la sfârșitul anului 2028. Guvernul federal introduce un plafon al prețului electricității pentru industriile energofage, urmând să acopere diferența față de prețul pieței. Prețul redus va fi stabilit la minimum 50 euro/MWh.
