Războiul din Ucraina a generat o criză ecologică majoră în Republica Moldova, după ce un bombardament rusesc a contaminat apa potabilă a țării. Scurgerea masivă de petrol în râul Nistru, provocată de atacul asupra unui complex hidroenergetic ucrainean, a creat cea mai gravă situație de la dezastrul de la Cernobîl încoace, punând în pericol sursa principală de apă a Moldovei.
O criză semnalată de un vlogger
În a doua săptămână a lunii martie, vlogger-ul naturalist Ilie Cojocari a observat, în apropierea satului său din Naslavcea, pete de petrol pe râul Nistru. Sesizarea sa a demarat o anchetă, în condițiile în care autoritățile moldovene nu fuseseră informate oficial despre scurgerea de hidrocarburi. Ministerul Mediului de la Chișinău a confirmat ulterior poluarea și a cerut explicații Ucrainei. Pe 16 martie, Republica Moldova a declarat alertă ecologică, președinta Maia Sandu atribuind responsabilitatea Moscovei.
Eforturi de limitare a dezastrului
Republica Moldova, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, se confruntă cu multiple provocări. Aflată la granița cu Ucraina, a primit peste două milioane de refugiați, într-un stat cu o populație de doar trei milioane de oameni. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au dus la întreruperi de curent, iar inflația a atins cote alarmante. Nistrul, principalul furnizor de apă potabilă pentru 80% din populație, a fost puternic afectat de poluare.
Bruxellesul a activat un mecanism de asistență de urgență, iar România și Polonia au trimis ajutoare. S-au instalat capcane pentru petrol și baraje absorbante. Bălți, al doilea oraș ca mărime din Moldova, a fost cel mai afectat, populația fiind aprovizionată cu apă din cisterne. Irina, o locuitoare din Bălți, a suportat greutăți mari, mergând de două ori pe zi la o fântână pentru a asigura necesarul de apă pentru familia sa.
Reacții și controverse
Larisa Novac, deputată în Parlamentul de la Chișinău, a descris situația ca fiind „un atac împotriva securității Moldovei”. Ecologiștii au avertizat asupra impactului potențial asupra florei și faunei. Autoritățile moldovene au stabilit, după analize, că păsările moarte găsite pe mal sunt victime ale gripei aviare sau ale altor cauze naturale.
Pe fondul crizei, s-a manifestat și un „război al informației” între taberele pro-europene și pro-ruse, cu interpretări contradictorii ale dezastrului. Gheorghe Hajder, ministrul Mediului, a vizitat hidrocentrala Novodnistrovsk pentru a evalua situația, precizând că nu mai sunt pete de petrol la sursă, dar monitorizarea continuă. Ilie Cojocari, vlogger-ul care a semnalat primul poluarea, a fost ținta unor atacuri din partea celor care contestă responsabilitatea Rusiei.
Scurgerea de petrol din Nistru a demonstrat vulnerabilitatea Moldovei și fragilitatea accesului la apă potabilă. Războiul de la graniță și criza climatică cresc riscul producerii unor noi dezastre ecologice.
Pe 25 martie, ministrul moldovean al Mediului a anunțat că, deși nu mai sunt observate pete de petrol la sursă, monitorizarea situației continuă din cauza unor posibile scurgeri pe cursul râului Nistru.
