București – România se pregătește pentru o serie de măsuri dure în ceea ce privește reforma sistemului de pensii. Guvernul condus de prim-ministrul Ilie BOLOJIAN a demarat deja primele acțiuni cu impact direct asupra veniturilor a sute de mii de români. Presiunea bugetară, accentuată de deficitul în creștere, obligă la decizii dificile.
Un raport al Curții de Conturi indică un deficit de aproximativ 20 de miliarde de lei la bugetul de pensii pentru anul 2024. Recalcularea pensiilor a adăugat un efort financiar de 24 de miliarde de lei anual, depășind capacitatea reală a bugetului.
Cumulul pensie-salariu, prima măsură concretă
Una dintre primele măsuri concrete este limitarea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Proiectul de lege este finalizat și așteaptă avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
„Legea este gata, se așteaptă să fie avizată de CSM, conform procedurilor, în cele 30 de zile. (…) În momentul în care vom avea proiectul de lege îl vom trimite la Parlament și sper ca, în procedură de urgență, să fie pusă în practică”, a declarat premierul BOLOJIAN.
Mecanismul prevede o alegere clară pentru angajații din sectorul public deja pensionați: continuarea activității cu o reducere drastică a pensiei sau renunțarea la locul de muncă. Reducerea pensiei ar putea ajunge până la 85%.
„Efectul acestei legi ar trebui să fie ca ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat”, a explicat premierul.
Impactul financiar este semnificativ. Pentru o pensie medie, reducerea de 85% înseamnă o pierdere de peste 2.000 de lei lunar. Premierul BOLOJIAN a justificat măsura prin necesitatea reducerii cheltuielilor în administrație.
„În condiţiile în care într-o instituţie trebuie să faci reducere, aşa cum trebuie făcută în perioada următoare, în multe instituţii, dacă nu ai alte formule de a se reduce cheltuielile de salarii, este mult mai corect moral să plece din instituţie cineva care are o sursă de venit certă decât cineva care se bazează exclusiv pe acel salariu”, a adăugat BOLOJIAN. Estimările arată că cel puțin 15.000 de angajați se află în această situație.
Creșterea vârstei de pensionare, următorul pas tensionat
O altă măsură în pregătire vizează creșterea vârstei de pensionare pentru sistemele de apărare și ordine publică. Premierul BOLOJIAN susține că este necesară o ajustare pentru a reduce presiunea economică.
„E o problemă de suportabilitate economică. Vrem să nu mai poată fi pensionați la 49, 50, 52 de ani decât în situații cu totul excepționale”, a afirmat BOLOJIAN.
Această declarație a stârnit deja reacții. Ministrul Muncii, Florin MANOLE, a respins vehement ideea: „Nu avem nicio discuție, niciun proiect pentru a crește vârsta de pensionare. Vârsta de pensionare nu se modifică”.
Europa accelerează reformele. România rămâne sub presiune
În context european, majoritatea statelor au avansat deja în direcția reformelor. În Germania, vârsta de pensionare va crește la 67 de ani până în 2031, cu discuții privind un prag de 70 de ani. În Marea Britanie, vârsta de pensionare va crește la 67 de ani până în 2028 și la 68 pe termen lung.
Germania a adoptat și măsuri complementare, precum creșterea numărului de lucrători străini pentru a susține contribuțiile la sistemul de pensii. În România, în schimb, Ministerul Muncii a redus cota de lucrători străini.
Proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu urmează să fie trimis Parlamentului, după avizarea de către CSM.
