Conform Mediafax: O nouă luptă pentru fondurile europene se conturează la Bruxelles, cu România în centrul unei coaliții care se opune reducerilor bugetare propuse de Comisia Europeană. Discuțiile intense, înaintea negocierilor cruciale privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) al UE, aduc în prim-plan divergențe majore între statele membre.
Alianțe și interese divergente
Nouă țări, contribuitori neți la bugetul UE, se pregătesc pentru o campanie comună de opoziție. Acestea, conduse de Suedia, doresc să limiteze contribuțiile financiare. Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, a declarat că nu există loc pentru o creștere semnificativă a contribuțiilor. Reuniunea miniștrilor, programată de dimineață, vizează stabilirea unei strategii comune înaintea Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles.
În același timp, o altă tabără, formată din 16 state, inclusiv Italia, Spania și Polonia, respinge propunerile de reducere a fondurilor pentru agricultură, coeziune și pescuit. Aceste țări solicită o majorare a fondurilor alocate acestor domenii. România coordonează această coaliție, care a emis o declarație comună criticând propunerile Comisiei Europene. Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.
România, un rol central în negocieri
Propunerea Comisiei prevede reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica Comună în domeniul pescuitului (PCP), în contextul creșterii generale a bugetului. Țările din coaliția condusă de România consideră aceste reduceri inacceptabile. Ele subliniază importanța menținerii finanțărilor pentru aceste politici, care joacă un rol crucial în dezvoltarea regională și sprijinirea fermierilor.
Comisia Europeană speră să obțină aprobarea pentru un buget de până la 1.8 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034. Acesta include rambursările pentru datoriile generate de pandemia de COVID-19, astfel că cheltuielile totale ar ajunge la aproape 2 trilioane de euro. Austria, prin vocea ministrului Claudia Bauer, subliniază nevoia de reținere bugetară, mai ales în contextul în care multe state membre se confruntă cu dificultăți economice.
Provocări și compromisuri
Negocierile se încing pe măsură ce cele 16 țări care susțin un buget mai mare pun sub semnul întrebării reducerile de care beneficiază Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda. Aceste state beneficiează de rambursări la contribuțiile lor la bugetul UE. Declarația lor reînnoiește apelul către Comisie pentru eliminarea acestor reduceri, argumentând că nu există o justificare politică sau economică pentru menținerea lor.
În plus, cele 16 țări își exprimă dorința de a amâna o parte din rambursarea împrumuturilor UE post-COVID, care vor costa 168 de miliarde de euro în următorul ciclu bugetar. Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, elaborează un NegoBox, o defalcare detaliată a bugetului propus, care va fi prezentată în curând ambasadorilor și apoi liderilor europeni. Finlanda, prin vocea ministrului Joakim Strand, subliniază importanța unui CFM modern și adaptat la viitor, care să includă priorități precum competitivitatea și apărarea. Olanda va solicita, de asemenea, Bruxelles-ului să ia decizii dificile cu privire la noul buget.
Sursa: Mediafax
