O ”bere-vaccin” dezvoltată de cercetători din Statele Unite ale Americii stârnește controverse. Conceptul, care propune imunizarea prin consumul unei beri modificate genetic, ridică semne de întrebare cu privire la siguranță și acceptarea publică. Ideea vine pe fondul unei creșteri a reticenței față de vaccinare și al reapariției unor boli prevenibile, precum rujeola.
O metodă neobișnuită de imunizare
Un virusolog de la National Cancer Institute, Chris Buck, este cel care a dezvoltat această bere experimentală. Aceasta conține drojdie modificată genetic, concepută pentru a declanșa un răspuns imun. Cercetarea a fost prezentată într-un articol neevaluat de experți și este susținută parțial de un studiu finanțat de Institutele Naționale americane de Sănătate (National Institutes of Health-NIH), realizat pe șoareci.
Drojdia de bere a fost modificată pentru a produce proteine virale inofensive provenite de la poliomavirusul BK. Acesta este asociat cu afecțiuni ale creierului și sistemului cardiovascular, fiind periculos mai ales pentru persoanele cu imunitate scăzută. Aceste proteine sunt recunoscute de sistemul imunitar, care produce anticorpi de protecție. Potrivit autorului, drojdia acționează ca un vehicul eficient pentru aceste proteine, protejându-le de aciditatea gastrică și permițând eliberarea lor în intestin, unde pot fi recunoscute de sistemul imunitar. Ingestia produsului ar putea stimula producerea de anticorpi fără administrare injectabilă.
Reacțiile și potențialele riscuri
Cercetătorul a testat personal această abordare, consumând între una și două halbe de bere pe zi, timp de cinci zile consecutive, urmate de două doze de rapel similare. Analizele de sânge au indicat producerea de anticorpi împotriva virusului BK. Pentru a continua dezvoltarea conceptului, cercetătorul a înființat o organizație non-profit, Gusteau Research Corporation, care urmărește producerea moleculelor necesare pentru acest tip de vaccin și testarea lor.
Proiectul ridică însă mai multe probleme. Un comitet de etică din cadrul NIH a respins inițial ideea ca cercetătorul să se testeze singur, iar ulterior acesta a fost plasat în concediu administrativ plătit. Există și îngrijorări din partea comunității științifice. Unii specialiști consideră că o astfel de abordare ar putea amplifica neîncrederea în vaccinuri și subliniază necesitatea unor studii extinse privind siguranța și eficiența.
Impactul asupra încrederii publice
Specialiștii în virusologie notează că orice inițiativă trebuie evaluată și din perspectiva impactului asupra încrederii publice. Pe de altă parte, cercetătorul care a dezvoltat această abordare susține că unele persoane reticente la vaccinare s-au arătat interesate de această metodă. El argumentează că anumite alimente au proprietăți similare medicamentelor și că, dacă un produs este deja prezent în alimentație și nu ridică probleme cunoscute, ar putea fi considerat sigur în anumite condiții.
Cu toate acestea, nu este clar dacă avantajele potențiale ale acestei abordări sunt suficiente pentru a justifica riscurile și incertitudinile asociate, ținând cont de faptul că, în general, consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer, iar datele arată că peste jumătate dintre adulții americani consumă alcool.
