O nouă speranță în lupta cu HIV: „Pacientul din Oslo” pare vindecat după transplant de celule stem
Un bărbat din Norvegia, cunoscut drept „Pacientul din Oslo”, a intrat în remisiune pe termen lung a infecției cu HIV, devenind a șaptea persoană din lume considerată vindecată de virus. Succesul vine în urma unui transplant de celule stem, procedură utilizată pentru tratarea unei forme grave de cancer de sânge.
O mutație genetică rară, cheia succesului
Diagnosticul de HIV, primit în 2006, a fost urmat de o luptă cu o formă severă de cancer, sindromul mielodisplastic. În 2020, medicii de la Spitalul Universitar din Oslo au decis efectuarea unui transplant de celule stem pentru a trata cancerul. Donatorul, fratele pacientului, a oferit însă mai mult decât celule sănătoase.
Acesta purta o mutație genetică rară, CCR5Δ32. Această mutație blochează receptorul CCR5 de pe suprafața celulelor albe, receptor utilizat de majoritatea tulpinilor de HIV pentru a pătrunde în sistemul imunitar. Practic, transplantul a oferit pacientului un nou sistem imunitar, „invizibil” pentru virus.
Remisiune completă și fără tratament antiretroviral
La patru ani de la transplant și la peste doi ani de la oprirea tratamentului antiretroviral, virusul HIV nu a mai fost detectat în corpul bărbatului. Testele amănunțite au fost efectuate în sânge, măduva osoasă și chiar în țesuturile intestinale, locurile unde HIV se ascunde adesea sub formă de „rezervoare” latente.
Mai mult, medicii au observat scăderea anticorpilor anti-HIV, un semn că sistemul imunitar nu mai detectează amenințarea. Aceasta sugerează că memoria biologică a virusului a fost „ștersă”.
Impactul asupra viitorului tratamentelor
Deși rezultatele sunt remarcabile, experții subliniază că transplantul de celule stem nu este o soluție aplicabilă la scară largă pentru tratarea HIV. Procedura este riscantă și costisitoare, fiind rezervată pacienților cu afecțiuni grave, precum cancerul.
Cu toate acestea, cazul „Pacientului din Oslo” confirmă că eradicarea rezervoarelor virale este posibilă. Succesul mutației CCR5Δ32 încurajează cercetătorii să dezvolte tehnologii precum CRISPR pentru a modifica genetic celulele pacienților, oferind rezistență la HIV fără transplanturi riscante. Pentru „Pacientul din Oslo”, experiența a fost ca o dublă „câștigare la loterie”, iar acest caz reprezintă un pas important pentru viitorul medicinei.