Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se pronunță într-un caz care ar putea schimba regulile privind accesul la studiile medicale în Belgia, cu implicații potențiale pentru alte state membre ale UE. Jean Richard de la Tour, avocatul general, consideră că Belgia nu poate respinge automat studenții care au urmat liceul în țară, dar locuiesc în alt stat membru. Decizia finală a Curții, care nu este încă luată, ar putea forța statele să justifice mai riguros restricțiile bazate pe rezidență.
Un caz cu miză europeană
Situația îl privește pe Axel DRIS, un cetățean luxemburghez care a studiat în Belgia și a promovat examenul de admitere la medicină în 2022. Cu toate acestea, el nu a obținut dreptul de înscriere din cauza cotelor impuse pentru studenții nerezidenți. DRIS a contestat această decizie, iar Conseil d’Etat din Belgia a solicitat CJUE să clarifice compatibilitatea legislației naționale cu dreptul european.
Avocatul general consideră că o asemenea legislație, care tratează diferit studenții în funcție de rezidență, limitează libera circulație a persoanelor. Această restricție este acceptabilă doar dacă urmărește un scop legitim, cum ar fi protejarea sănătății publice, și respectă principiul proporționalității. Instanța belgiană trebuie să analizeze dacă există riscuri reale pentru sănătatea publică, bazându-se pe date obiective. De asemenea, trebuie să verifice dacă simpla rezidență este un criteriu adecvat și necesar.
Implicații pentru alte state membre
În opinia sa, avocatul general subliniază că faptul că un student a urmat școala secundară în Belgia demonstrează o legătură reală cu această țară, echivalentă cu cea a unui rezident. El menționează că se pot lua în considerare măsuri mai puțin restrictive decât simpla condiție a rezidenței. Curtea de Justiție nu este obligată să urmeze această opinie, însă, dacă va fi adoptată, aceasta ar putea influența alte cazuri similare din UE.
Dacă Curtea va valida opinia, statele membre ar putea fi obligate să argumenteze mai solid orice restricție bazată pe rezidență, prezentând date clare pentru justificarea măsurilor. Astfel, simpla condiție a rezidenței ar putea fi insuficientă dacă studentul are o legătură puternică cu statul respectiv. Decizia finală va fi pronunțată ulterior, după deliberările judecătorilor CJUE.
