Soros și asociațiile LGBTQ+ reclamă lipsa de acțiune a autorităților, în timp ce declarațiile lui Grindeanu reacționează la problema recunoașterii legale a cuplurilor de același sex în România
Situația drepturilor persoanelor LGBTQ+ din România devine din ce în ce mai critică, odată cu declarațiile recente ale liderilor politici și deciziile luate sau blocate în Parlament. În contextul în care Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a emis, în mai 2023, o hotărâre prin care România este obligată să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, reprezentanții comunității LGBTQ+ trag semnale de alarmă asupra lipsei de progres și asupra lipsei de implementare a obligațiilor europene.
Declarațiile lui Sorin Grindeanu și apelul pentru legislație civilă
Președintele PSD și președinte al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a stârnit recente reacții prin declarațiile sale, în care a afirmat că nu înțelege de ce în România nu se aplică decizia CEDO privind recunoașterea cuplurilor gay. Întrebat în cadrul unui interviu despre această problemă, Grindeanu a spus: „Da. De aceea mă mir. Pur și simplu nu știu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment.” Acest comentariu evidențiază o aparentă blocare administrativă și legislativă, care împiedică avansarea drepturilor persoanelor LGBTQ+ în țară.
De fapt, acest subiect a fost reluat și în contextul declarațiilor președintelui PSD, care exprimă o poziție relativ tolerantă, dacă nu chiar liberală, față de dreptul la libertate personală în ceea ce privește orientarea sexuală. Cu toate acestea, lipsa măsurilor concrete și a legislației speciale pentru recunoașterea formală a cuplurilor de același sex creează o situație de statu quo, în care aceste cupluri continuă să fie excluse din cadrul legal de protecție.
Lipsa avansării legislative și blocajul în parlament
În ciuda sprijinului din partea unor politicieni și organizații non-guvernamentale, problemele legale ale comunității LGBTQ+ rămân neadresate. Asociația MozaiQ, una dintre principalele organizații ce militează pentru drepturile acestui segment, a transmis oficial că solicită Parlamentului adoptarea de urgență a celor două proiecte de lege care prevăd reglementarea parteneriatului civil – și anume Pl-x 152/2019 și Pl-x 153/2019.
Primul proiect, propus în 2019 și semnat de 37 de parlamentari din diferite partide, a fost respins de Senat și a rămas blocat în Camera Deputaților, for legislativ decizional. Acesta viza explicit recunoașterea legală a parteneriatului civil pentru cuplurile de același sex, oferind astfel o protecție juridică importantă. De-a lungul anilor, inițiative similare au fost aprobate în comisiile de specialitate, dar lipsa votului în plenul parlamentar a menținut această problemă în coadă de pește, lăsând comunitatea LGBTQ+ în afara legii.
Reprezentanții asociației atrag atenția că, în condițiile în care drepturile fundamentale sunt încă ignorate de legislatorii români, o abordare diferită ar putea fi soluția pentru a evita discriminarea în context european, mai ales în fața deciziilor recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale CEDO.
Reacția politică și poziția celorlalți lideri
În această dinamică, declarațiile lui Sorin Grindeanu adaugă un element neașteptat. În cadrul unui interviu pentru G4Media, liderul PSD a spus: „Chiar nu știu acest subiect. Punctul meu de vedere este că fiecare acasă are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertățile celuilalt.” Dezbaterea despre recunoașterea formală a cuplurilor de același sex devine astfel o chestiune de libertate personală, dar și de responsabilitate legislativă.
Și mai surprinzător este faptul că, întrebat dacă va aplica decizia CEDO ca prim-ministru, Grindeanu a răspuns: „Da. De aceea mă mir. Pur și simplu nu știu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment.” Într-un stat membru UE, această lipsă de acțiune atrage critici serioase, iar comunitatea internațională urmărește cu interes evoluția situației, în condițiile în care alte țări din Europa au făcut pași semnificativi spre egalitate.
Rezultatul acestor opinii și decizii este un apel clar pentru un act legislativ rectificat, care să pună capăt discriminării și să asigure egalitatea de drepturi. Comunitatea LGBTQ+ din România, alături de organizațiile feministe și de drepturile omului, continuă să răspundă cu proteste și apeluri la responsabilitate, dar și cu speranța că, într-un viitor apropiat, legislația va reflecta mai fidel valorile europene de incluziune și respect pentru diversitate.
