Armata Română, între nevoia de înzestrare și riscurile geopolitice, potrivit generalului Grecu
Înzestrarea insuficientă a Armatei Române și necesitatea dezvoltării unei industrii de apărare locale au fost principalele subiecte abordate de generalul în rezervă Dan Grecu în cadrul unui podcast găzduit de G4Media.ro. Acesta a subliniat importanța critică a modernizării echipamentelor militare și a criticat lipsa unei strategii eficiente de localizare a producției militare în România. De asemenea, a atras atenția asupra vulnerabilității flancului sud-estic al țării, subliniind nevoia unei apărări de coastă solide la Marea Neagră.
Înzestrarea deficitară, o problemă moștenită
Generalul Grecu a evidențiat că, după 1989, Armata Română a suferit din cauza subfinanțării înzestrării. „Realitatea este că Armata României a suferit groaznic din punctul de vedere al înzestrării după 1989”, a declarat acesta. Fondurile au fost direcționate preponderent către personal și cheltuieli de funcționare, cu resurse limitate pentru mentenanța echipamentelor existente și achiziții de noi tehnologii. Grecu a subliniat că orice investiție în înzestrare este binevenită în contextul actual. A respins, totodată, acuzațiile privind achiziționarea de echipamente militare învechite prin mecanismul european SAFE, explicând că durata de viață a acestora este de 20-30 de ani și că evoluția tehnologică este constantă.
Industria națională de apărare, un punct nevralgic
Un punct central al discuției a fost importanța dezvoltării industriei naționale de apărare. Grecu a subliniat că localizarea producției este vitală pentru securitatea națională, permițând României să reducă dependența de furnizorii externi. Acesta a criticat diplomația politică și economică pentru eșecul de a impune condiții privind producția locală a echipamentelor militare achiziționate. „Diplomația politică și cea economică nu au găsit formele prin care să aducă producția în România”, a menționat generalul. El a sugerat că parteneriatele public-private ar putea fi o soluție pentru revigorarea industriei, exemplificând cu proiectul VLAH, primul vehicul blindat 4×4 conceput în România după Revoluție, realizat în parteneriat public-privat. Investițiile în tehnologia militară, a adăugat generalul, generează beneficii pentru întreaga societate, prin transferul inovațiilor în sectorul civil.
Amenințările hibride și lecțiile din Ucraina
Grecu a abordat și subiectul amenințărilor asimetrice și al războiului hibrid, menționând că România nu investește suficient nici măcar în capacitățile de apărare clasice. Acesta a subliniat necesitatea adaptării la „dronizarea” câmpului de luptă, pe care a observat-o în conflictul din Ucraina. În ceea ce privește Marea Neagră, generalul a subliniat că atenția acordată flancului sud-estic este mai mică decât cea a flancului nord-estic. Soluția strategică pentru această regiune constă în întărirea apărării de coastă prin rachete antinavă, artilerie și drone. Printre vulnerabilitățile României, generalul a menționat lipsa unei flote capabile să apere interesele economice, precum exploatările de gaze sau petrol, și necesitatea dezvoltării rapide a Portului Constanța. În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, Grecu a menționat posibile întârzieri în livrarea interceptorilor pentru sistemul Patriot. În prezent, SUA încearcă să crească producția anuală la 2.000 de interceptori până în 2031, dar cererea globală este mare.
