Descoperire majoră: Arheologii identifică posibil cea mai veche formă de scriere
O echipă de arheologi a făcut o descoperire remarcabilă, sugerând existența celei mai vechi forme de scriere cunoscute până în prezent. Sistemul de simboluri, găsit pe artefacte datând de acum aproximativ 40.000 de ani, ar putea revoluționa înțelegerea noastră asupra capacităților cognitive și a formelor de comunicare ale oamenilor preistorici. Descoperirea indică faptul că strămoșii noștri erau capabili de forme complexe de comunicare cu mult înainte de apariția scrisului cuneiform, considerat până acum punctul de pornire al scrierii.
În mod tradițional, începuturile scrisului sunt asociate cu tăblițele cuneiforme din Mesopotamia, simboluri care reprezentau sunete și permiteau transcrierea limbajului. Cu toate acestea, evoluția scrisului nu a fost bruscă, determinând cercetătorii să suspecteze de mult timp existența unor forme mai vechi de comunicare simbolică anterioare cuneiformelor. Noul studiu, publicat în revista PNAS, propune o perspectivă revoluționară asupra acestui subiect.
Simboluri geometrice sculptate de vânătorii-culegători din paleolitic
Cercetătorii Eva Dutkiewicz și Christian Bentz au analizat aproximativ 260 de artefacte paleolitice provenite din peșterile din Jura Șvabă, Germania. Folosind programe informatice specializate, aceștia au investigat aproape 3.000 de semne geometrice, cum ar fi puncte, linii și cruci, gravate pe obiecte mici realizate din os, corn și fildeș. Analiza acestor artefacte sugerează că simbolurile nu erau simple decorațiuni, ci făceau parte dintr-un sistem structurat și organizat de semne.
„Modelele analizate indică o structură organizată, cu un nivel de complexitate comparabil cu primele forme de proto-cuneiform din Mesopotamia,” au concluzionat cercetătorii. Deși nu se cunoaște cu exactitate dacă simbolurile reprezentau sunete sau cuvinte, acestea par să fi constituit un sistem convențional de semne utilizat pentru transmiterea informațiilor. Artefactele aparțin culturii aurignaciene, o cultură a primilor Homo sapiens din Europa.
Compararea cu sistemul cuneiform și semnificațiile posibile ale simbolurilor
Un aspect interesant al descoperirii este asocierea anumitor simboluri cu anumite tipuri de figurine. De exemplu, crucile apar exclusiv pe reprezentările animalelor, nu și pe figurile umane. Această observație i-a determinat pe cercetători să speculeze că semnele ar fi putut avea o funcție practică sau ritualică. Simbolurile ar fi putut nota numărul de animale vânate, perioadele de migrație sau ciclurile de reproducere ale speciilor vitale pentru supraviețuirea comunităților.
Pentru a evalua potențialul informatic al acestui sistem, cercetătorii l-au comparat cu scrierea cuneiformă timpurie din Mesopotamia, în special cu tăblițele din perioada Uruk V. Rezultatele au arătat că densitatea informațională a simbolurilor aurignaciene era surprinzător de apropiată de cea a tăblițelor cuneiforme timpurii. Cu toate acestea, sensul exact al simbolurilor rămâne necunoscut, iar cercetătorii avertizează că este dificil sau chiar imposibil de demonstrat că ele funcționau exact ca un sistem de scriere.
Deși misterul din jurul semnificațiilor rămâne, studiul schimbă perspectiva asupra originilor scrisului și asupra capacităților cognitive ale primilor Homo sapiens. Cercetările continuă pentru a descifra mai multe detalii despre aceste simboluri și pentru a înțelege mai bine modul în care informațiile erau transmise în paleolitic.
