Bariere în accesul la investigații medicale: Pacienții cronici, afectați de noile reglementări
București – Organizațiile de pacienți atrag atenția asupra blocajelor apărute în accesul pacienților cronici la investigații paraclinice de înaltă performanță. Modificările legislative aplicate de la 1 ianuarie 2026 limitează numărul investigațiilor decontate pentru pacienții cu bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8, generând întârzieri în diagnosticare și tratament.
Inițiativa Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România (APAN) și a altor organizații de pacienți este îndreptată către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Aceștia solicită intervenția urgentă a autorităților pentru a remedia problemele create de noile reglementări.
Conform noilor norme, pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8 au dreptul la o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an. Această limitare afectează în mod direct pacienții cronici, pentru care monitorizarea medicală repetată este esențială.
Scăderi drastice ale investigațiilor, îngrijorări majore
Primele efecte ale noilor reglementări sunt deja vizibile. Datele colectate de la furnizorii de servicii paraclinice relevă o scădere de aproximativ 47% a numărului total de investigații de tip Monitor M3-M8 în ianuarie 2026, comparativ cu media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt semnificative inclusiv în cazul afecțiunilor care necesită evaluări repetate.
Astfel, s-a înregistrat o scădere de 58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare, de 46% pentru bolile neurologice și de 45% pentru bolile cerebrovasculare. Aceste cifre generează îngrijorări majore în rândul pacienților și al medicilor.
Impactul asupra pacienților: amânări și costuri
Pentru pacienți, această situație se traduce prin amânarea investigațiilor, întârzierea monitorizării și, în multe cazuri, costuri suplimentare suportate direct din buzunar pentru servicii care ar trebui să fie accesibile prin sistemul public.
„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește.”, a declarat EDUARD PLETEA, președintele APAN. „Vorbim despre oameni tineri, între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate face diferența dintre autonomie și dizabilitate.”
Situația curentă este agravată de lipsa unor clarificări unitare privind aplicarea noilor reguli. Organizațiile de pacienți au semnalat că, în absența unui răspuns clar din partea autorităților, furnizorii aplică reguli diferite, iar pacienții sunt puși în fața unor bariere suplimentare, precum refacerea biletelor de trimitere sau semnarea unor declarații pe proprie răspundere. De asemenea, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu le permite furnizorilor să verifice simplu dacă pacientul a beneficiat deja de o astfel de investigație în anul respectiv.
Solicitări urgente pentru autorități
Pentru a remedia această situație, organizațiile de pacienți solicită revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigațiilor de tip Monitor M3-M8 și posibilitatea decontării distincte a tuturor investigațiilor recomandate pe același bilet de trimitere. De asemenea, se solicită exceptarea de la această limitare a pacienților pentru care monitorizarea repetată este esențială și clarificarea imediată și unitară a modului de aplicare a legislației pentru toți furnizorii.
Organizațiile de pacienți cer asigurarea unui acces real, predictibil și echitabil la investigațiile de monitorizare, pentru a preveni agravarea stării de sănătate a pacienților cronici.
