Afacerile locale de modă încearcă să contracareze fast-fashion-ul
Piața de modă din România este dominată de branduri fast-fashion, promovate pe platforme online, care vând textile la prețuri mici, adesea din materiale sintetice. Această tendință agravează problema deșeurilor, în condițiile în care țara noastră abia începe să implementeze colectarea și reciclarea articolelor vestimentare. România se confruntă cu o rată scăzută de reutilizare și reciclare a textilelor, de doar 6-8%, și o cantitate redusă de colectare, între 0,5 și 0,7 kilograme de textile per locuitor, anual. Românii cheltuiesc anual miliarde de euro pe haine, accesorii și încălțăminte, dar o mare parte din acestea ajung la gunoi.
Antreprenoriatul sustenabil: o alternativă la consumul excesiv
În acest context, antreprenorii locali care utilizează materiale naturale sau reciclate încearcă să ofere o alternativă. „Impactul afacerilor sustenabile depășește produsul în sine, care, în cazul nostru, funcționează și ca un instrument de educație prin exemplu”, spune Kinga Kelemen, fondatoarea brandului Lanelka, care creează haine din materiale second-hand și saci de dormit pentru copii din lână merinos.
Kelemen consideră că gestul de a cumpăra produse de la artizani care folosesc materiale naturale sau reciclate reflectă o conștientizare crescută. Ea adaugă că, în cadrul interacțiunilor directe cu clienții, la târguri și evenimente, încearcă să creeze spațiu pentru dialog despre aspectele sustenabilității, alături de beneficiile concrete ale produselor. „Cred că schimbarea nu vine din discursuri abstracte despre sustenabilitate, ci din contactul direct cu alternativele – din experiența de a purta un produs care spune o poveste diferită”, precizează Kelemen. Brandurile de slow fashion, precum Nuvola, fondat de Alexandra Dănăilă, se concentrează pe creații lucrate manual, cu materiale naturale alese cu grijă.
Provocări și soluții pentru un viitor sustenabil în modă
Afacerile mici se confruntă cu provocări considerabile într-o piață influențată de tendințele de pe rețelele sociale și de nevoia de a achiziționa constant noi articole vestimentare. Raluca Oancea, fondatoarea Knotium, un brand de îmbrăcăminte din in, subliniază importanța selecției riguroase a materialelor, cu accent pe țesături de calitate, de origine europeană și cu certificări valide. Cristina Boengiu, fondatoarea brandului Unda, a observat nevoia de a evidenția diferența dintre produsele sale și cele din industria fast-fashion.
Pentru a susține aceste afaceri, Kinga Kelemen subliniază importanța unui ecosistem economic echilibrat, în care afacerile sustenabile și consumul responsabil să se susțină reciproc. „De oameni creativi și inițiative curajoase nu ducem lipsă, însă fără acest tip de sprijin, multe dintre ele riscă să dispară înainte de a avea șansa de a ajunge la sustenabilitate financiară și de a produce un impact real.”
Începând cu jumătatea acestui an, producătorii de textile nu vor mai avea voie să distrugă articolele nevândute, în conformitate cu o directivă europeană de promovare a reciclării și reutilizării.
