Ungaria, la un pas de alegeri cruciale: Viktor Orban, criticat pentru „terenul electoral înclinat”
Ungurii se pregătesc să meargă la urne pe 12 aprilie, pentru un scrutin considerat de mulți drept cel mai important de la căderea comunismului. Cu toate acestea, scrutinul riscă să se desfășoare într-un context marcat de o serie de critici legate de corectitudinea procesului electoral. Premierul Viktor Orban, aflat la putere din 2010, este acuzat că a modificat regulile jocului politic în favoarea partidului său, Fidesz.
Analizele Politico arată că sistemul electoral din Ungaria este puternic influențat de acțiunile guvernului, care a fost acuzat de „capturare a statului” de-a lungul celor 16 ani de guvernare. Sondajele de opinie sugerează, uneori, că partidul Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea avea o performanță mai bună, dar experții electorali se tem că Orban ar putea obține o a cincea victorie consecutivă. În timp ce tacticile lui Orban nu sunt la fel de evidente ca cele folosite de Vladimir Putin în Rusia, criticii subliniază că premierul ungar folosește diverse strategii pentru a-și consolida poziția.
Restructurarea circumscripțiilor electorale în avantajul Fidesz
După ce a câștigat alegerile din 2010, Orban a implementat modificări semnificative în sistemul electoral. Acesta a rezultat în reducerea numărului de parlamentari și împărțirea țării în 106 circumscripții uninominale. Aceste circumscripții diferă ca mărime, cele mai mari fiind situate în zonele de opoziție, în timp ce zonele loiale Fidesz au circumscripții mai mici. Pe lângă cele 106 circumscripții, alte 93 de mandate sunt alocate proporțional, pe liste de partid.
Astfel, diferențele dintre circumscripții încalcă standardele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a semnalat, recent, îngrijorări cu privire la „avantajarea partidului de guvernământ”. Raportul OSCE a subliniat că „20 dintre cele 106 au o abatere de peste 10%, cea mai mare fiind de 22%.” Guvernul respinge aceste acuzații, susținând că modificările reflectă schimbări demografice. Zoltan Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului, a considerat aceste critici drept un „argument subțirel”.
Controlul aproape total asupra presei și „turismul electoral”
Criticii susțin că Orban are un control aproape total asupra mass-media, ceea ce face dificilă informarea corectă a cetățenilor. Din 2010, statul a încetat să plaseze reclame în presa critică, iar agenții de publicitate privați au fost descurajați să colaboreze cu instituțiile media ostile Fidesz. Presa independentă a fost supusă presiunii și, treptat, a dispărut.
Parlamentul European a avertizat că Ungaria se apropie de o autocrație electorală. Tineke Strik, raportor în acest dosar, a declarat că Ungaria „nu este o democrație acum. Controlul aproape total al statului asupra presei face extrem de dificilă ajungerea la cetățeni altor informații decât propaganda de stat.” Guvernul respinge aceste afirmații, menționând că „orice afirmație că există un monopol asupra opiniei publice în Ungaria este complet falsă. Nu a fost niciodată așa.”
O altă problemă ridicată de critici este legalizarea „turismului electoral”, prin care cetățenii pot vota oriunde în țară, nu doar în circumscripția de domiciliu. „Orbán știe cine sunt alegătorii săi”, a afirmat Kim Lane Scheppele, profesor la Universitatea Princeton, expert în alegerile din Ungaria. Cu toate acestea, Scheppele a menționat că este dificil de dovedit dacă această practică a avut cu adevărat un impact semnificativ asupra alegerilor.
Coaliția pentru un Vot Curat a raportat numeroase nereguli în timpul alegerilor anterioare, inclusiv acuzații de cumpărare de voturi. Un documentar recent a susținut că voturile sunt obținute în comunitățile rurale, cu presiuni asupra alegătorilor de a-și exprima votul într-un anumit fel. Kovács a declarat că autoritățile locale și naționale au posibilitatea de a investiga aceste acuzații, dar a acuzat realizatorii filmului că au folosit intervievați „cu antecedente penale, afiliați politic” pentru a susține acuzațiile.
