Fiscul român, la un pas de digitalizare cu ajutorul SRI: platforma APIC, un proiect de zeci de milioane de euro, este încă în stadiul de analiză, la doi ani de la atribuirea contractului către Rasirom. Platforma pentru volume mari de date și registrul electronic al riscurilor fiscale, finanțată prin PNRR, trebuia să fie operațională până la finalul lui 2025.
De la licitații amânate la contract direct cu SRI
Ideea din spatele APIC este simplă: o platformă de tip „Big Data” care să analizeze datele fiscale și să identifice contribuabilii cu potențial de risc. În 2022, Ministerul Finanțelor anunța o consultare publică pentru a afla de la companii din domeniu care sunt cerințele și costurile unui astfel de proiect. Participanții estimau un cost mediu de 104 milioane de lei. Au urmat alte consultări, dar și eliminarea unor componente tehnice din caietul de sarcini.
După două runde de consultări, Ministerul Finanțelor a decis să atribuie contractul direct către Rasirom, regia autonomă controlată de SRI. Decizia a fost luată prin ordonanță de urgență, invocându-se importanța strategică a proiectului și necesitatea de a respecta termenele strânse impuse de PNRR. Totuși, autoritățile nu au oferit detalii despre componentele cu componentă de securitate națională implementate prin Rasirom.
Îngrijorări legate de accesul la date și lipsa transparenței
Decizia de a implica SRI în implementarea APIC a stârnit critici din partea opoziției și a societății civile. Reprezentanții USR au sesizat Curtea Constituțională, invocând încălcarea drepturilor fundamentale și lipsa de transparență. Andrei Miftode, subsecretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat riscul de utilizare neautorizată a datelor, din cauza lipsei unor norme clare de acces și protecție.
Consiliul Legislativ a atras, de asemenea, atenția asupra lipsei de claritate a ordonanței de urgență, care nu definește precis noțiunile de „hub financiar” sau „elemente cu componentă de securitate națională”. Expertul în eguvernare, Andrei Nicoară, a subliniat că discuția despre accesul SRI la datele financiare este depășită, având în vedere platforma „SII Analytics” a SRI, lansată în 2019.
Bani cheltuiți, rezultate incerte
ANAF susținea, în 2023, că nu mai are responsabilități directe în derularea proiectului APIC, iar responsabilitatea a fost transferată la o echipă de proiect constituită prin ordin de ministru. Curtea de Conturi a constatat, într-un raport, că în februarie 2024, APIC se afla încă în stadiul de analiză a cerințelor funcționale. Reprezentanții ANAF au menționat întâlniri săptămânale cu Rasirom.
Rasirom a încasat peste 60 de milioane de euro din fonduri europene, destinati implementării vămii electronice, transformării digitale a ministerului/ANAF și îmbunătățirii proceselor de administrare a impozitelor și taxelor. Regia a precizat că nu a utilizat proceduri de achiziții publice pentru echipamentele necesare. Ministerul de Finanțe și Rasirom nu au oferit detalii despre stadiul actual al proiectului. Autoritățile nu au răspuns solicitărilor privind stadiul implementării APIC.
