Factorii de decizie economică din întreaga lume monitorizează cu atenție evoluțiile din Orientul Mijlociu, încercând să evalueze impactul economic al războiului și măsurile necesare pentru a limita efectele asupra economiei globale. Discuțiile au avut loc în contextul incertitudinii privind evoluția conflictului dintre Statele Unite și Iran, amplificate de mesajele contradictorii venite de la Washington și Teheran.
Războiul prelungit, un pericol major
Conflictul cu Iranul a dominat discuțiile în cadrul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Washington. Pierre Gramegna, director general al Mecanismului European de Stabilitate, a subliniat că impactul războiului este deja vizibil. Inflația și prețurile la benzină sunt dovezi clare ale efectelor conflictului.
Mulți oficiali au subliniat riscul de stagflație, o combinație periculoasă între creșterea inflației și încetinirea economică. Gramegna a avertizat că, dacă războiul continuă și Strâmtoarea Ormuz este blocată complet sau parțial, inflația ar putea crește cu peste 1% sau chiar 1,5% în acest an. Într-un scenariu mai grav, creșterea ar putea ajunge la 2,5%, declanșând stagflația la nivel global.
Amenințarea crizei energetice
Kyriakos Pierrakakis, ministrul grec de Finanțe, a avertizat că lumea ar putea intra într-o criză energetică majoră. Aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale tranzitează Strâmtoarea Ormuz, alături de sulf, heliu și produse petrochimice, ceea ce face din blocarea acestei rute un risc major pentru economia globală. Nicola Willis, ministrul de Finanțe al Noii Zeelande, a menționat un scenariu extrem în care petrolul ar putea rămâne blocat în Orientul Mijlociu, fără să ajungă la rafinăriile din Asia de Sud-Est, provocând penurie de combustibili.
Incertitudinea complică deciziile economice
Ministrul suedez de Finanțe, Elisabeth Svantesson, a declarat că este dificil să facă prognoze economice din cauza incertitudinii legate de durata războiului. Guvernatorul Băncii Finlandei, Olli Rehn, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a menționat că Banca Centrală Europeană nu a decis încă direcția viitoare a dobânzilor, deoarece evoluțiile conflictului pot schimba rapid perspectivele economice. Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a descris situația drept „foarte opacă și foarte incertă”.
În ciuda tensiunilor geopolitice, piețele financiare au arătat până acum o reziliență surprinzătoare. Bursa americană a atins noi recorduri. Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, a spus că impactul asupra lanțurilor de aprovizionare va deveni vizibil abia atunci când transporturile maritime întârziate vor începe să afecteze livrările de energie și materii prime.
Președintele american Donald Trump a mulțumit Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dar a precizat că blocada navală americană asupra porturilor iraniene va continua până la încheierea unui acord cu Teheranul.
