Alergiile de primăvară: Cum să recunoaștem și să gestionăm simptomele
Primăvara, anotimpul renașterii, poate aduce bucurie, dar și neplăceri pentru persoanele sensibile la alergii. Polenul eliberat de arbori, flori și alte plante devine principalul inamic, provocând strănute, nas înfundat, mâncărimi sau iritații oculare. Aceste simptome pot fi ușor confundate cu o răceală, însă un aspect definitoriu este persistența lor pe tot parcursul sezonului. Un medic alergolog oferă detalii despre cum putem identifica și ameliora aceste reacții specifice anotimpului.
Diferența dintre alergii și răceli
Doctorul Petruțescu Brîndușa, medic primar în alergologie și imunologie clinică, explică mecanismul: „Alergiile de primăvară reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar la factorii de mediu specifici acestui sezon, în special la polenul eliberat de plante.” Aceste manifestări pot varia ca intensitate, de la forme ușoare până la episoade mai severe. Cele mai frecvente afecțiuni sunt rinita alergică sau conjunctivita alergică, care apar adesea simultan. În cazuri mai grave, alergiile sezoniere pot duce la complicații respiratorii, inclusiv la declanșarea crizelor de astm alergic.
În contrast, infecțiile respiratorii, de cele mai multe ori de origine virală, sunt adesea însoțite de dureri în gât, febră, frisoane, dureri musculare sau articulare și o stare generală de oboseală. Aceste simptome dispar, de regulă, în cel mult două săptămâni.
Factorii declanșatori și persoanele vulnerabile
În România, sezonul alergiilor de primăvară poate începe încă din februarie, odată cu polenizarea timpurie a arborilor din familia mesteacănului. Doctorul Petruțescu Brîndușa detaliază: „În România, sezonul alergiilor de primăvară poate începe încă din luna februarie, odată cu polenizarea timpurie a arborilor din familia mesteacănului, precum arinul, alunul sau carpenul. Polenul eliberat de acești arbori poate declanșa reacții alergice chiar înainte ca temperaturile să crească semnificativ.” Pe măsură ce sezonul avansează, și alte specii de arbori, dar și gramineele sălbatice și culturile agricole, eliberează polen, prelungind perioada de disconfort.
Predispoziția la alergii sezoniere este influențată și de factori genetici. De asemenea, copiii și tinerii adulți se numără printre categoriile mai vulnerabile, sistemul lor imunitar fiind mai reactiv. Poluarea urbană poate intensifica simptomele alergice.
Metode de diagnostic și măsuri de prevenție
Diagnosticul alergiilor de primăvară se realizează de obicei prin teste specifice. Printre acestea se numără testarea cutanată alergologică „prick” și dozarea imunoglobulinelor E (IgE) specifice din sânge. Medicul specialist va recomanda metoda potrivită.
Pentru a reduce disconfortul, sunt recomandate măsuri simple. Monitorizarea zilnică a nivelului de polen și limitarea activităților în aer liber în zilele cu concentrații ridicate sunt esențiale. Evitarea plimbărilor în zone cu vegetație densă, purtarea ochelarilor de soare și utilizarea unei măști de protecție pot fi de ajutor. Spălarea părului seara și menținerea ferestrelor închise în perioadele cu nivel ridicat de polen pot contribui la prevenirea expunerii.
În prezent, singura metodă care acționează asupra cauzei alergiei este imunoterapia alergenică, cunoscută și sub denumirea de desensibilizare sau „vaccin pentru alergie”. Aceasta este disponibilă sub formă de picături administrate sublingual sau tablete.
