Conform Cursdeguvernare.ro: Moody’s a menținut vineri seară ratingul suveran al României la Baa3, cu perspectivă negativă. Aceasta este a doua decizie favorabilă din această vară, după ce țara a trecut „la mustață” testul Fitch, inițial primind un verdict de retrogradare. România rămâne astfel în zona țărilor recomandate investițiilor, în pofida instabilității politice, a războiului din Iran, a contracției economice și a datoriei în creștere.
Indicatori cheie în fața agențiilor de rating
Decizia Moody’s vine în contextul în care România a navigat prin mai multe provocări economice și politice. Analiza ultimului semestru pre-electoral, precum și perioada următoare, scoate în evidență o construcție economică încă fragilă. Agențiile de rating au fost temperate în evaluările lor, mai ales după ce România a trecut testul Fitch abia în urma unei contestații, iar Moody’s a prezentat o listă de reproșuri.
Deficitul bugetar în curs de ajustare
Un indicator crucial în evaluarea Moody’s pare a fi deficitul bugetar. La finalul anului 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, atingând 9,3% din PIB conform metodologiei europene ESA. Acest nivel a determinat îngrijorare din partea agențiilor de rating și a dus la inițierea procedurii de suspendare a fondurilor europene de către Bruxelles.
Deficitul electoral din 2024 a urmat unui deficit de 5,68% din PIB la finalul lui 2023, deja peste limita de 3% din Tratatul de la Maastricht. Un pachet de consolidare fiscală, adoptat prin angajare a răspunderii în Parlament, a produs o corecție vizibilă. Deficitul ESA a scăzut la 7,9% din PIB la sfârșitul lui 2025, iar în primele șase luni din 2026, deficitul calculat pe metodologie cash s-a redus la 2,0% din PIB.
Veniturile bugetare au crescut cu 12%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 3,2%. Corecția s-a realizat fără a sacrifica investițiile publice, care au rămas la un nivel ridicat, dublu față de media UE. Cheltuielile totale pentru investiții, capital și programe de dezvoltare au crescut în S1 2026 față de aceeași perioadă din 2025, investițiile din fonduri europene având o contribuție puternică.
Contracția deficitului de cont curent
Deficitul de cont curent, care reflectă dezechilibrul economiei cu restul lumii, a urmat o traiectorie similară cu cea a deficitului bugetar. Acesta a crescut de la 6,7% din PIB în 2023 la 8,2% în 2024, pe fondul politicii fiscale expansioniste.
În 2025, deficitul de cont curent s-a corectat ușor, la 7,9% din PIB. În primele cinci luni din 2026, acesta a scăzut la 11,4 miliarde de euro, de la 12,1 miliarde în aceeași perioadă din 2025. Corecția vine din scăderea consumului intern, care a redus importurile, și din accelerarea exporturilor, al căror ritm de creștere a depășit pe cel al importurilor.
Volatilitatea dobânzii suverane pe 10 ani
Randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani (RO10Y) este un indicator sensibil al percepției investitorilor asupra riscului de țară. La finalul lui 2023, RO10Y era de 6,22%. Nivelul a urcat pe parcursul lui 2024, ajungând la 7,27% la sfârșitul anului, pe fondul deficitului bugetar și a crizei politice.
Vârful a fost atins după alegerile prezidențiale din mai 2025. Ulterior, măsurile fiscale și începutul consolidării au adus o reducere a dobânzilor, ajungând la 6,81% la sfârșitul lui 2025. Minima recentă a fost atinsă pe 27 februarie 2026, la 6,30%, înainte de declanșarea războiului SUA-Iran. Vineri, 7 august, RO10Y se situa la 7,09%. Traiectoria dobânzii suverane pe 10 ani arată că aceasta scade la îmbunătățiri bugetare și crește la șocuri externe sau interne. România continuă să aibă cele mai mari dobânzi de împrumut din UE.
Reducerea deficitului comercial
Deficitul comercial a crescut de la 28,9 miliarde de euro la finalul lui 2023 la un vârf de 33,4 miliarde de euro la finalul lui 2024. Cea mai intensă perioadă de importuri a fost în al doilea semestru din 2024, cu un deficit semestrial record de 18,3 miliarde de euro. Această balanță comercială negativă a contribuit la o creștere economică redusă în 2024.
Inversarea tendinței a venit din a doua jumătate a lui 2025, când deficitul comercial semestrial a scăzut la 16,0 miliarde de euro. În primele cinci luni din 2026, acesta a coborât la 13,5 miliarde de euro. Doi factori au contribuit la această corecție: scăderea consumului și deprecierea cursului EUR/RON, care a ieftinit exporturile românești și a scumpit importurile.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
