Războiul din Iran amenință să zguduie economia globală: riscul stagflației crește
Economia mondială se află într-un punct sensibil, cu potențialul ca conflictul din Orientul Mijlociu să provoace un nou șoc energetic, avertizează analiști de la BCA Research. Escaladarea tensiunilor ar putea declanșa efecte în lanț asupra creșterii economice, inflației și piețelor. Probabilitatea ca o astfel de evoluție să aibă loc este estimată la 70%, ceea ce ridică semne serioase de întrebare cu privire la stabilitatea economică globală.
Următoarele zile sunt cruciale, spun specialiștii. Dacă criza din Golful Persic se va adânci și va duce la perturbări prelungite ale fluxurilor energetice, dilema fundamentală pentru economia globală va fi clară: stagflație, adică o combinație de inflație ridicată și stagnare economică, sau recesiune pe scară largă. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din transporturile maritime de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), reprezintă principalul „blocaj” energetic al lumii.
Creșterea prețurilor la petrol și posibile recesiuni
Istoria ne învață că șocurile majore ale prețurilor petrolului au coincis adesea cu perioade de recesiune economică. Potrivit experților, o dublare a prețului petrolului a fost asociată cu recesiuni globale. În contextul actual, asta ar putea însemna ca prețul petrolului să ajungă între 120 și 140 de dolari pe baril, un prag periculos, având în vedere că piața s-a apropiat deja de aceste valori.
Dacă impactul este unul temporar, economiile ar putea absorbi această lovitură. Însă, dacă scumpirea energiei devine persistentă, efectele se vor propaga în întregul sistem economic, de la transporturi și industrie, până la alimente și îngrășăminte. Nobelistul Joseph Stiglitz este și el îngrijorat de evoluțiile posibile, menționând că acest conflict ar putea declanșa o „furtună economică”. El avertizează asupra riscului apariției „celor patru călăreți ai apocalipsei economice”: prețuri mai mari la petrol, alimente mai scumpe, încetinire economică și haos geopolitic.
Scenarii economice posibile
Specialiștii de la Capital Economics consideră că amploarea pagubelor economice va depinde de durata și intensitatea șocului energetic. Într-un scenariu optimist, dacă criza se va diminua rapid, petrolul ar putea rămâne peste 100 de dolari pentru o perioadă limitată, afectând economia, dar fără a provoca recesiune.
Într-un scenariu mai pesimist, prelungirea conflictului și creșterea prețurilor la petrol spre 130 de dolari pe baril ar putea duce la recesiune în zona euro și la o încetinire semnificativă a economiei americane. Un astfel de rezultat ar crea un mediu dificil pentru băncile centrale, generând inflație mai mare, creștere economică mai slabă și presiuni asupra piețelor de obligațiuni și acțiuni.
Din punct de vedere geografic, marii exportatori de energie, precum Norvegia, Canada sau Rusia, ar putea beneficia de prețurile mai mari. În schimb, economiile mari dependente de importurile de energie, în special cele din Europa și Asia, se confruntă cu cel mai mare risc de șoc inflaționist. Statele Unite sunt într-o poziție intermediară, fiind mai puțin vulnerabile comparativ cu trecutul, datorită producției de petrol de șist, chiar dacă consumatorii sunt afectați de prețurile mai mari la combustibili.
Pe fondul acestui context, președintele american Joe Biden a anunțat recent că Statele Unite vor continua să monitorizeze situația din Orientul Mijlociu și vor lua măsuri pentru a se asigura că piețele energetice globale rămân stabile.
