Washingtonul și Teheranul se află la un punct critic, cu perspective conflictuale exacerbate de retorica contradictorie a fostului președinte american Donald Trump. În timp ce Trump descrie o victorie militară rapidă a SUA în Iran, realitatea de pe teren și reacțiile internaționale sugerează o situație complexă, cu riscuri majore de escaladare și impact global. Blocarea Strâmtorii Hormuz, creșterea prețurilor la energie și tensiunile diplomatice indică o criză cu consecințe economice și politice ample.
• Afirmații contradictorii și realitatea conflictului
Într-un discurs adresat națiunii americane, Donald Trump a declarat că SUA a distrus aproape complet capacitățile militare ale Iranului, prezentând o imagine a victoriei totale. Totuși, în același timp, a crescut nivelul de amenințare la adresa liderilor de la Teheran, sugerând că acțiunile de până acum ar putea fi doar începutul unei escaladări majore. „În următoarele două-trei săptămâni, îi vom trata extrem de dur. Îi vom duce înapoi în epoca de piatră, unde le este locul,” a afirmat Trump de la Casa Albă.
Fostul președinte a descris primele săptămâni ale operațiunii „Furia Epică” ca fiind o serie de victorii decisive și copleșitoare, afirmând că marina, forțele aeriene și infrastructura militară iraniană sunt în ruine. Mai mult, el a susținut că inamicul nu a suferit niciodată pierderi atât de mari într-un timp atât de scurt. Cu toate acestea, a insistat că operațiunea nu este încheiată, justificând continuarea cu necesitatea de a îndeplini obiectivele militare și de a onora memoria celor 13 soldați americani căzuți la datorie.
Justificarea centrală a războiului, în viziunea lui Trump, rămâne blocarea definitivă a programului nuclear iranian. „Nu voi permite niciodată Iranului să dețină o armă nucleară,” a reiterat acesta. Totodată, Trump a respins orice responsabilitate pentru creșterea prețurilor la combustibil, atribuind-o „atacurilor teroriste nebunești ale regimului iranian” asupra petrolierelor comerciale. El a îndemnat statele din Golful Persic și aliații NATO să cumpere petrol din SUA sau să protejeze strâmtoarea Hormuz, sugerând că „partea grea s-a terminat”.
• Reacții internaționale și implicații economice
Afirmațiile lui Trump sunt contrazise de evoluțiile de pe teren și de reacțiile internaționale. Blocarea Strâmtorii Hormuz continuă să afecteze piețele globale, iar consecințele economice sunt deja vizibile. Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat că lumea se confruntă cu „cea mai gravă criză energetică din istorie” și că luna aprilie va fi chiar mai dificilă decât martie, cu o dublare a deficitului de petrol. Birol a menționat că impactul se va resimți prin inflație ridicată și încetinirea creșterii economice, în special în economiile emergente.
Presiunea economică asupra Iranului crește rapid. Emiratele Arabe Unite au lovit rețelele financiare ale regimului, arestând zeci de intermediari legați de Garda Revoluționară și închizând companii cheie. În paralel, SUA se pregătește să intensifice operațiunile militare, luând în considerare creșterea flotei de avioane A-10 „Warthog” în regiune, cu capacitatea de a efectua atacuri puternice pe mare și pe uscat.
Autoritățile de la Teheran au respins categoric narațiunea americană, cu președintele Masoud Pezeshkian întrebând retoric ce interese americane sunt servite de acest război. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a avertizat că Iranul nu va tolera „cercul vicios” al războiului și că va riposta ferm. Oficialii iranieni au negat, de asemenea, afirmațiile lui Trump privind reluarea îmbogățirii uraniului. Pe frontul militar, un purtător de cuvânt iranian a promis „acțiuni și mai devastatoare”.
• Pozițiile actorilor globali și viitorul conflictului
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că războiul în Iran, declanșat de SUA și Israel, nu oferă o soluție pe termen lung la problema nucleară iraniană și a caracterizat o operațiune militară pentru „eliberarea” Strâmtorii Hormuz ca fiind „nerealistă”. Macron a subliniat că Franța nu a fost implicată în decizia de a porni acest conflict și, deci, nu va oferi sprijin.
Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a declarat că SUA nu au solicitat sprijin oficial din partea NATO pentru războiul împotriva Iranului, considerând afirmațiile lui Trump despre lipsa de sprijin ca fiind nejustificate și jignitoare. Kallas a precizat că UE menține contacte cu Teheranul și are o serie de critici la adresa Iranului, dar va continua eforturile diplomatice.
China a cerut „încetarea imediată a operațiunilor militare”, acuzând SUA și Israel de perturbarea traficului maritim din Hormuz. Rusia a propus o încetare a focului imediată și s-a oferit să medieze conflictul. Premierul australian Anthony Albanese a exprimat îndoieli cu privire la obiectivele războiului, reflectând o îngrijorare crescândă în rândul aliaților occidentali. Un sondaj recent arată că doar 34% dintre americani aprobă intervenția militară a lui Trump.
În pofida declarațiilor optimiste ale lui Trump, datele indică un conflict cu un final incert, riscuri majore de escaladare și un impact economic global deja resimțit. Potrivit agenției de știri Reuters, prețul barilului de petrol Brent a crescut cu peste 3% ieri, ajungând la 89 de dolari, ca urmare a îngrijorărilor privind securitatea aprovizionării.
Sursa: Bursa
