România, a patra țară ca valoare a fondurilor europene realocate pentru prioritățile UE
România se situează pe locul patru în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește valoarea sumelor realocate din fondurile de coeziune, aferente bugetului multianual 2021-2027. Anunțul a fost făcut de Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, într-o intervenție la Digi24. Suma totală realocată de țara noastră se ridică la 2,8 miliarde de euro, fonduri direcționate către domenii strategice.
Direcționarea fondurilor către sectoare cheie
Potrivit declarațiilor oficialului european, o „bună parte” din aceste fonduri au fost alocate către zona economică, cu accent pe competitivitate și tehnologii noi. Aceste investiții includ sprijin pentru industrie, dar și programe de formare și calificare a forței de muncă. O altă parte importantă a fondurilor va fi direcționată către industria de apărare, inclusiv din perspectiva producției, și către mobilitate duală, respectiv infrastructura de transport cu utilizare civilă și militară. De asemenea, o parte din fonduri va fi destinată sectorului locuințelor și al apei.
Aceste realocări reflectă capacitatea politicii de coeziune de a finanța prioritățile europene actuale, în contextul unor provocări noi. Decizia de realocare a fondurilor a fost luată de statele membre, fără intervenția directă a Bruxelles-ului. Comisarul european a subliniat că politica de coeziune este importantă și relevantă și pentru viitorul buget al UE, pentru perioada 2028-2034.
Finanțări suplimentare prin programul SAFE
România beneficiază și de fonduri prin programul SAFE, o inițiativă la nivel european care oferă împrumuturi garantate de bugetul UE, în valoare de 150 de miliarde de euro. Aceste fonduri sunt dedicate, printre altele, tehnologiei și producției. Astfel, țara noastră accesează peste 16 miliarde de euro prin acest program. ”În interiorul acestui plan de investiții pentru industria românească de apărare, un plan care a fost foarte bine evaluat și apreciat de colegii mei din Comisie, există și finanțare pentru partea de producție de tehnologie, partea de licență, achiziția de echipamente cu tot cu licențe și producție proprie”, a explicat Mînzatu.
Comisia Europeană a propus recent și un nou instrument, AGILE, dedicat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care pot dezvolta tehnologii eficiente în domeniul securității, inclusiv în securitatea cibernetică. Bugetul programului AGILE este de 115 milioane de euro și va fi accesibil începând de anul viitor. „Noi sperăm, și aici invit și IMM-urile din România care au vocație și interes pe zona aceasta, ca în felul acesta să stimulăm și companiile mici să dezvolte tehnologie militară, tehnologie de apărare, de securitate, cum spuneam, inclusiv în zona de IT și să putem scala, să mărim acest program, așa încât să avem un buget și mai generos”, a mai spus comisarul.
Astfel, prin aceste trei direcții, se urmărește sprijinirea nu doar a componentului militar, ci și a industriei de apărare în ansamblu, cu impact asupra locurilor de muncă și a independenței strategice a Europei.
