UE standardizează regulile pentru falimentul bancar: protecție sporită pentru deponenți
Parlamentul European a aprobat noi reguli menite să îmbunătățească gestionarea falimentelor bancare în Uniunea Europeană. Modificările vizează limitarea perturbărilor economice, protejarea deponenților și reducerea expunerii contribuabililor în cazul prăbușirii unei bănci. Noile reglementări, care extind aria de aplicare a cadrului european pentru rezoluția bancară, vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se vor aplica, cu unele excepții, după 24 de luni.
Extinderea sferei de aplicare a rezoluțiilor bancare
Unul dintre principalele aspecte ale reformei este extinderea aplicării măsurilor de rezoluție la un număr mai mare de bănci, inclusiv instituții mici și mijlocii. Autoritățile vor avea astfel instrumente mai clare pentru a gestiona posibile falimente bancare, armonizând protecția deponenților la nivelul întregii Uniuni. Pierderile vor fi suportate în primul rând de acționari, creditori și mecanisme de siguranță finanțate de industrie. Rolul schemelor de garantare a depozitelor va fi de asemenea mai important, atât în ierarhia de rambursare, cât și în finanțarea rezoluției.
În plus, clienții de retail, microîntreprinderile și IMM-urile vor beneficia de o protecție sporită. Textul legislativ prevede o garanție standard de 100.000 de euro per deponent și per bancă. Totodată, anumite depozite legate de tranzacții imobiliare vor fi protejate, într-un interval cuprins între 500.000 și 2.500.000 de euro, în funcție de circumstanțe. Un element central al reformei este extinderea cadrului de rezoluție la bănci mici și medii, acolo unde există interes public.
Rolul schemelor de garantare a depozitelor
Schemele de garantare a depozitelor, finanțate de industrie, vor juca un rol mai important în ierarhia de rambursare. Acestea vor primi rangul cel mai înalt, protejând depozitele eligibile până la 100.000 de euro. Deponenții de retail, microîntreprinderile și IMM-urile vor fi pe al doilea nivel, iar autoritățile publice mici, precum municipalitățile, pe al treilea nivel, cu condiția să nu fie investitori profesioniști.
Pentru accesul la fonduri externe, investitorii și creditorii băncii trebuie să suporte pierderi echivalente cu cel puțin 8% din totalul pasivelor și fondurilor proprii ale instituției. Noua legislație introduce un mecanism denumit „bridge the gap”, care permite schemelor de garantare a depozitelor să contribuie la atingerea acestui prag minim, în cazul unei bănci finanțate în principal din depozite care nu dispune de capacitate proprie de absorbție a pierderilor.
Reacții și pași următori
Luděk Niedermayer, raportorul pentru BRRD, a menționat că „Acesta a fost un dosar foarte complex, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Totuși, el face cadrul UE de gestionare a crizelor mai puternic și mai coerent.” Irene Tinagli, raportoarea pentru SRMR, a subliniat că „Reforma cadrului de gestionare a crizelor bancare și a asigurării depozitelor marchează o îmbunătățire decisivă”. Kira Marie Peter-Hansen, raportoarea pentru DGSD, a afirmat că „Adoptarea revizuirii cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor, și în special a Directivei privind schemele de garantare a depozitelor, este un prim pas important în această direcție și către finalizarea uniunii bancare.”
În pofida acestor modificări, dezbaterea politică mai amplă privind finalizarea uniunii bancare continuă. Mai mulți eurodeputați au subliniat că reforma reprezintă un pas înainte, dar nu echivalează cu finalizarea uniunii bancare, în absența unui sistem european deplin de asigurare a depozitelor.
