Conform Economistul.ro: Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare majoră: deși este un producător de top la nivel mondial în domeniul cercetării științifice, îi este dificil să transforme aceste realizări în tehnologii strategice, companii cu o cotă de piață semnificativă și, implicit, în creșteri economice substanțiale. Această constatare provine din ediția 2026 a raportului Comisiei Europene privind performanța UE în știință, cercetare și inovare. Investițiile considerate insuficiente, fragmentarea sistemelor naționale de cercetare, dificultățile în finanțarea inovațiilor și competiția globală intensă sunt identificate drept principalele obstacole.
Decalajul dintre cercetare și piață
Raportul subliniază un contrast tot mai pregnant în politica de competitivitate a Europei. Uniunea dispune de universități și centre de cercetare de prestigiu, capabile să genereze cunoaștere de înaltă calitate, însă o proporție mai mică din această capacitate se traduce în companii de succes, tehnologii comercializate la scară largă și poziții dominante pe piețele globale. În timp ce UE se clasează pe locul al doilea la nivel mondial în ceea ce privește producția științifică, cu 57% din publicațiile sale implicând colaborări internaționale, eficiența în valorificarea rezultatelor cercetării pentru a obține un avantaj strategic și a stimula productivitatea rămâne sub așteptări.
Obstacolele investițiilor și fragmentării
Unul dintre factorii critici identificați este nivelul investițiilor. UE își propune ca cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare să atingă 3% din produsul intern brut până în 2030. Pentru a realiza acest obiectiv, raportul estimează necesitatea unor investiții suplimentare de 560 de miliarde de euro. Al doilea obstacol major este fragmentarea. Activitățile de cercetare și inovare sunt dispersate între diverse state membre, regiuni, instituții academice și surse de finanțare, ceea ce limitează adesea capacitatea Europei de a concentra resurse adecvate în domenii tehnologice esențiale, unde concurența globală operează la scară mult mai mare. Această dispersie poate reduce impactul general al investițiilor și poate împiedica abordarea eficientă a proiectelor de anvergură.
Finanțarea inovației și competiția globală
Comisia Europeană atrage atenția asupra problemelor întâmpinate în special în finanțarea și scalarea inovațiilor în domenii cu potențial strategic precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și cloud computing. Dificultățile de acces la finanțare, valorificarea deficitară a cunoștințelor acumulate și implementarea lentă a tehnologiilor pot frâna transformarea descoperirilor științifice în produse și servicii competitive. Această situație poate determina companiile inovatoare europene să își mute activitatea sau finanțarea pe alte piețe pentru a beneficia de condiții mai favorabile. În plus, competiția acerbă pentru atragerea și reținerea cercetătorilor și specialiștilor calificați contribuie la acest decalaj tehnologic.
Comisia pregătește, separat de concluziile raportului, un European Research Area Act și a propus un European Innovation Act, instrumente legislative distincte menite să consolideze coordonarea cercetării și să faciliteze accesul companiilor inovatoare pe piață. Pe lângă acestea, viitorul buget al UE pentru perioada 2028-2034 este văzut ca o oportunitate de a reduce decalajul investițional, prin mobilizarea unui volum mai mare de capital privat și instituțional, exemplificat prin fonduri dedicate companiilor tehnologice în faza de dezvoltare, precum Scaleup Europe Fund.
Sursa: Economistul.ro
