Conform Antena 3: Milioane de brazilieni au mers duminică la urne pentru a alege noul președinte, într-un scrutin marcat de scandaluri de corupție, polarizare politică acută și oboseala alegătorilor. Cursa electorală este dominată, din nou, de două tabere politice familiare, protagonizate de președintele în exercițiu de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva, și senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Cei doi candidați propun viziuni diametral opuse pentru viitorul Braziliei, informează CNN.
„Sunt două viziuni concurente despre cum ar trebui să arate țara și cum ar trebui să arate America Latină”, a declarat Brian Winter, redactor-șef la Americas Quarterly. Votul este obligatoriu pentru majoritatea adulților în a cincea cea mai mare țară din lume, iar prezența la vot este, de obicei, una dintre cele mai mari din America. Alegerile braziliene depășesc sfera politicii interne, putând influența poziționarea Braziliei pe scena globală. Rezultatul va determina dacă țara se va alinia unui bloc conservator în creștere, posibil aliniat cu fostul președinte american DONALD Trump, sau dacă va continua politica externă multipolară promovată de Lula.
Lula da Silva, în vârstă de 80 de ani, candidează pentru al patrulea mandat, posibil ultimul. El a condus Brazilia între 2003 și 2010, revenind la președinție în 2023, după o recuperare politică remarcabilă. Lula a petrecut 580 de zile în închisoare, fiind condamnat pentru corupție, acuzații ulterior anulate de Curtea Supremă, care i-a redat drepturile politice. Ulterior, a reușit să-l învingă pe Jair Bolsonaro în alegerile din 2022.
În prezent, Lula este cot la cot în sondaje cu Flavio Bolsonaro, care își propune să continue mișcarea politică fondată de tatăl său. Jair Bolsonaro, aflat în arest la domiciliu din motive medicale, nu mai poate candida și execută o pedeapsă de 27 de ani, fiind condamnat pentru tentativă de lovitură de stat menită să invalideze rezultatul alegerilor din 2022. Alți patru candidați se poziționează în urma celor doi principali combatanți.
Relații internaționale și influența lui DONALD Trump
Lula a continuat să susțină multilateralismul, distanțând Brazilia de Statele Unite. Această orientare este vizibilă în datele comerciale, China fiind cea mai mare piață de export a Braziliei din 2009, cu o creștere accelerată începând cu mandatul lui DONALD Trump. Relația dintre Lula și DONALD Trump s-a deteriorat pe fondul politicilor tarifare americane și a abordării Washingtonului față de crima organizată în America Latină, oferindu-i lui Lula un argument pentru a milita pentru suveranitatea braziliană.
Tensiunile comerciale au escaladat în vara anului 2025, când DONALD Trump a anunțat tarife pentru bunurile braziliene, invocând „urmărirea penală motivată politic a lui Jair Bolsonaro”. Ulterior, aceste tarife au fost reduse. Fiul lui Jair Bolsonaro, Eduardo, stabilit în SUA, a contribuit la promovarea acestor măsuri, însă acestea s-au întors împotriva campaniei lui Flavio, afectând afacerile braziliene. Tensiunile au reapărut în vara curentă, cu noi tarife vamale impuse anumitor bunuri braziliene. Lula a respins aceste măsuri, amenințând cu represalii, însă a amânat acțiunile, cât timp negocierile cu Washingtonul continuă. Această dispută a rezonat cu alegătorii indeciși, în special cu cei înclinați spre naționalism.
Criminalitatea și polarizarea, piloni electorali
O preocupare majoră a alegătorilor brazilieni o reprezintă criminalitatea. Securitatea și combaterea infracționalității au fost factorii determinanți în câștigarea a 13 din ultimele 16 alegeri prezidențiale în America Latină de către forțele de dreapta, potrivit lui Winter. Jafurile, extorcarea și furturile de telefoane mobile continuă să alimenteze sentimentul de insecuritate, chiar dacă ratele omuciderilor au scăzut în ultimul deceniu. Flavio Bolsonaro, la fel ca tatăl său, a plasat combaterea dură a criminalității în centrul campaniei sale, propunând clasificarea principalelor facțiuni criminale drept organizații teroriste, construirea de noi închisori federale și reducerea vârstei răspunderii penale la 16 ani. Imaginea lui Jair Bolsonaro, adesea portretizat cu o armă în mână, a consolidat percepția familiei ca fiind intoleranți față de criminalitate.
Flavio Bolsonaro a îndemnat administrația DONALD Trump să clasifice cele mai puternice organizații criminale braziliene drept grupuri teroriste, o decizie care a intrat în vigoare în iunie. Guvernul Lula s-a opus, avertizând că aplicarea unui cadru antiterorist ar putea servi drept pretext pentru intervenții străine.
Economia Braziliei se confruntă cu provocări, deși statisticile oficiale indică un șomaj redus și o inflație moderată. Mulți brazilieni resimt o scădere a nivelului de trai, ceea ce afectează percepția asupra performanței lui Lula, asociat cu mobilitatea socială și reducerea sărăciei în mandatele sale anterioare, susținute de o economie înfloritoare. Campaniile electorale au evidențiat și diferențe religioase, cu Flavio Bolsonaro având un avantaj în rândul alegătorilor evanghelici, în timp ce Lula conduce în preferințele catolicilor.
Situația economică și nemulțumirile legate de corupția sistemică generează o „polarizare apatică”, unde alegătorii își susțin tabăra politică, dar cu un entuziasm diminuat. Acest fenomen este accentuat de scandaluri de corupție care implică figuri din ambele tabere politice, generând dezgust și apatie față de întregul sistem politic.
Cursa electorală se desfășoară pe 25 octombrie, în cazul în care niciun candidat nu va obține peste 50% din voturi.
Sursa: Antena 3
