Timpul petrecut în natură are efecte benefice asupra creierului, atenuând stresul, îmbunătățind atenția și calmând agitația mentală, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea McGill și Universitatea Adolfo Ibáñez din Chile. Analiza, care a examinat peste o sută de studii de imagistică cerebrală, oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care creierul uman reacționează la contactul cu mediul natural.
Natura, un calmant pentru mintea suprasolicitată
Studiul relevă că experiența naturii activează un „model în cascadă” în creier, cu efecte măsurabile chiar și după perioade scurte de timp. Modelele fractale din natură, ușor de procesat de creier, reduc solicitarea cognitivă în comparație cu stimulii vizuali complecși din mediul urban sau online. Această reducere a efortului mental permite corpului să treacă din modul „luptă sau fugi” într-o stare de relaxare. Ritmul cardiac încetinește, respirația devine mai profundă, iar activitatea regiunilor cerebrale asociate cu detectarea amenințărilor se diminuează. Cercetătorii subliniază că, pe măsură ce stresul scade, atenția concentrată, specifică activităților cotidiene, face loc unei atenții restauratoare, ghidată de mediul înconjurător.
Explorarea naturii, de la plimbările în parc la imersiunea în pădure, are un impact pozitiv, dar beneficiile se extind chiar și asupra activităților mai simple. „Chiar și trei minute într-un mediu natural pot duce la schimbări măsurabile, dar experiențele imersive, în lumea reală, și expunerea mai lungă sunt în general asociate cu efecte mai puternice și mai durabile,” a explicat Mar Estarellas, co-autor al studiului. Contactul cu natura poate include simpla îngrijire a plantelor de apartament sau vizionarea fotografiilor cu peisaje naturale.
Impactul asupra sănătății mentale
Potrivit cercetătorilor, aceste descoperiri sunt importante în contextul creșterii îngrijorărilor legate de timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. Studiul sugerează că natura oferă un tip de „resetare mentală” pe care o simplă „detoxifiere digitală” nu o poate oferi. Unul dintre autorii studiului a mai precizat: „Știm intuitiv că natura ne face să ne simțim bine, dar neuroștiința ne oferă un limbaj care conferă credibilitate deciziilor despre modul în care natura este luată în considerare în politicile de sănătate și în spațiile pe care le construim.”
Implicații pentru designul urban și sănătate
Studiul susține eforturile de dezvoltare urbană verde și conceptul de „prescripție socială”, prin care medicii recomandă pacienților să petreacă timp în natură. Aceste inițiative sunt văzute ca modalități eficiente de a îmbunătăți starea de sănătate mentală și de a reduce efectele negative ale vieții moderne. Astfel, înțelegerea modului în care natura influențează creierul poate contribui la promovarea unui stil de viață mai echilibrat și la crearea unor comunități mai sănătoase.
În prezent, cercetătorii continuă să exploreze metodele prin care aceste descoperiri pot fi integrate în programe de sănătate publică și în planificarea urbană, cu accent pe crearea unor spații accesibile și benefice pentru populație.
