Țestoasele marine, amenințate de „roci de plastic” pe o insulă izolată din Brazilia O insulă vulcanică izolată din Brazilia, cunoscută drept un paradis pentru țestoasele marine, se confruntă cu o amenințare neașteptată

Țestoasele marine, amenințate de „roci de plastic” pe o insulă izolată din Brazilia

O insulă vulcanică izolată din Brazilia, cunoscută drept un paradis pentru țestoasele marine, se confruntă cu o amenințare neașteptată. Cercetătorii au descoperit că plajele de cuibărit ale acestor animale sunt invadate de „roci de plastic”, fragmente rezultate din poluarea cu plastic. Studiul, publicat recent în revista Marine Pollution Bulletin, ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul țestoaselor verzi și la impactul contaminării cu plastic asupra ecosistemelor marine.

„Plasticlastele” și impactul lor asupra mediului

Insula Trindade, situată la aproximativ 1.140 de kilometri de coasta braziliană, este un loc important pentru depunerea ouălor de către țestoasele marine. Însă, cercetările au arătat că plajele sunt acum presărate cu fragmente de rocă amestecate cu plastic topit. Analizele chimice au indicat că aceste formațiuni, denumite „plasticlaste”, sunt rezultatul agregării sedimentelor stâncoase cu plasticul, cel mai probabil în urma activității vulcanice.

Oamenii de știință au descoperit aceste formațiuni pe șase plaje, dar în special pe plaja Tartarugas. Aici, în cuiburile de țestoase verzi (Chelonia mydas), au fost găsite bucăți de „rocă” de plastic îngropate adânc. Fernanda Avelar Santos, autorul principal al studiului, a precizat că „una dintre condițiile pentru ca Antropocenul să fie recunoscut ca o nouă epocă geologică este existența materialelor create de om îngropate în sedimente”. Acesta a adăugat că prezența acestor fragmente la adâncimi de până la 10 centimetri în cuiburi indică un potențial punct de acumulare pentru următorul milion de ani.

Identificarea surselor de poluare și efectele asupra țestoaselor

Testele au arătat că plasticul provine din frânghii din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) și coloranți care conțin cupru. „Acest lucru ridică un semnal de alarmă privind activitățile maritime, precum pescuitul și transportul naval, principalele surse ale acestui tip de poluare marină”, a subliniat Santos. Cercetătorii au observat, de asemenea, că forma fragmentelor varia în funcție de locație. Cele găsite aproape de linia apei erau mai rotunjite și netezite de valuri, în timp ce cele aflate mai în interior prezentau margini mai colțuroase.

În prezent, comunitatea științifică încearcă să înțeleagă pe deplin impactul microplasticelor asupra sănătății organismelor marine. Unele studii indică riscuri de toxicitate chimică și perturbări endocrine, în timp ce altele avertizează asupra pericolului mecanic direct asupra sistemelor digestive. Răspândirea plasticului în natură depășește problema simplă a deșeurilor aruncate la întâmplare, iar țestoasele marine de pe insula Trindade sunt doar un exemplu al acestei crize globale.

În contextul acestui studiu, organizații ecologice și autorități relevante au demarat discuții pentru implementarea unor măsuri de reducere a poluării cu plastic în zona insulei, inclusiv monitorizarea activităților maritime și promovarea practicilor sustenabile de pescuit.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 09:39