Taxa pentru coletele din afara UE a generat încasări de aproape 49 de milioane de lei în ianuarie În prima lună de aplicare a noii taxe logistice de 25 de lei pentru coletele non-UE, statul român a încasat aproximativ 48,9 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)

Taxa pentru coletele din afara UE a generat încasări de aproape 49 de milioane de lei în ianuarie

În prima lună de aplicare a noii taxe logistice de 25 de lei pentru coletele non-UE, statul român a încasat aproximativ 48,9 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Această sumă provine din taxa aplicată coletelor sosite din afara Uniunii Europene, cu o valoare sub 150 de euro. Furnizorii de servicii poștale și de curierat sunt responsabili pentru colectarea, plata și raportarea acestei taxe, în conformitate cu prevederile legale.

În ianuarie, au fost livrate în România 1.956.809 colete din afara spațiului comunitar, majoritatea, peste 90%, având proveniență din China. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, se observă o scădere de circa 15% a numărului de colete extracomunitare. Scăderea este mai accentuată dacă se compară cu perioada sărbătorilor de iarnă din 2025, când numărul coletelor a fost cu aproximativ 27% mai mare.

Impactul „tsunami-ului” de colete asupra economiei și mediului

Guvernul a instituit această taxă ca răspuns la creșterea semnificativă a numărului de colete provenite din afara Uniunii Europene, ajungând la mii, chiar peste 200.000 de colete livrate zilnic. Această creștere a generat o serie de efecte negative asupra economiei naționale, mediului înconjurător și cetățenilor.

Principalele preocupări includ costurile de mediu generate de volumul mare de distribuție auto a coletelor, precum și deșeurile rezultate. De asemenea, autoritățile vamale sunt suprasolicitate, volumul mare de colete necesită resurse considerabile pentru procesare și control, fără a genera venituri proporționale. Concurența neloială din partea retailerilor extracomunitari, care beneficiază de scutiri și costuri reduse, reprezintă o altă problemă majoră.

De asemenea, există riscul importului de produse neconforme cu standardele europene de siguranță și calitate. Evaziunea fiscală și pierderea de venituri bugetare cauzate de furnizorii externi nerezidenți, care nu plătesc taxe în România, agravează situația, inclusiv fracționarea comenzilor pentru a evita plata taxelor vamale. Practicarea prețurilor de dumping și ocolirea obligațiilor fiscale generează, de asemenea, pierderi pentru economia locală, afectând comerțul național.

Perspective și potențiale evoluții

Conform estimărilor, încasările din această taxă ar putea depăși 600 de milioane de lei în 2026, cu presupunerea unei reveniri a consumului pe parcursul anului. Contextul economic și evoluția comerțului internațional vor influența în mod direct veniturile generate de această taxă.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 17:06