Șomajul în România se stabilizează, dar tinerii rămân o problemă
Rata șomajului în România a stagnat la 6,0% în februarie 2026, conform ultimelor date. Cifra este identică cu cea din luna precedentă și ușor mai mică decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent, când se situa la 6,1%. Cu toate acestea, sub aparența unei stabilități, piața muncii ascunde discrepanțe semnificative, în special în ceea ce privește tinerii.
Numărul total al șomerilor a crescut ușor față de ianuarie, de la 490.500 la 494.700 de persoane. Această creștere, deși minoră și considerată în limitele fluctuațiilor sezoniere, inversează, cel puțin temporar, trendul descendent observat în ultimul an. Comparativ cu februarie 2025, România înregistrează o scădere de aproximativ 7.000 de șomeri.
Șomajul în rândul tinerilor, o problemă persistentă
Problema principală nu este rata generală a șomajului, ci procentul ridicat înregistrat în rândul tinerilor. Aproape unul din patru tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani – mai exact 28,2% – nu are un loc de muncă. România se situează peste media europeană, care este de 5,8%, ocupând locul al 12-lea în clasamentul european.
Un alt aspect relevant este diferența de gen, deși marginală la nivel agregat (6,1% pentru bărbați față de 6,0% pentru femei), ascunde disparități. Șomajul în rândul tinerelor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a atins 29,5% în ultimul trimestru al anului 2025, în timp ce pentru bărbații din aceeași grupă de vârstă a fost de 27,4%.
Cercetătorul Cătălin Ghinăraru explică aceste diferențe prin modificările structurale ale pieței muncii. “În anii 2000 s-a întâmplat cu adevărat ceva important în economia României. S-a modificat într-un mod structural întreaga piață a muncii” spune cercetătorul. „Foarte multe locuri de muncă ce solicitau muncă preponderent masculină au dispărut ca urmare a restructurărilor industriale. Acele locuri de muncă au dispărut și nu vor mai apărea de acum încolo. Pe de altă parte au apărut foarte multe locuri de muncă în sectoare destinate populației feminine: mă refer la comerț, domeniul medical șamd.”
Incompatibilitatea dintre educație și piața muncii
Analiștii avertizează de mult timp asupra faptului că rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor nu este un fenomen temporar. Aceasta reflectă o nepotrivire între sistemul educațional și cerințele angajatorilor. România se numără printre țările Uniunii Europene cu cea mai mare rată a tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare profesională – indicatorul NEET. Această problemă este mai acută în zonele extra-urbane, unde alternativele de formare profesională sunt aproape inexistente.
Pentru adulții cu experiență pe piața muncii, rata șomajului de 4,6% este considerată compatibilă cu “șomajul natural”. Situația este mult mai dificilă pentru tineri. Economiștii și specialiștii în piața muncii subliniază necesitatea unor intervenții țintite în domeniul educației și al formării profesionale pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor.
Guvernul României a anunțat recent o serie de măsuri pentru a îmbunătăți corelarea dintre sistemul de învățământ și cerințele angajatorilor, inclusiv finanțarea unor programe de formare profesională în zonele defavorizate.
