Creșterea economică a României, vulnerabilă la șocurile energetice, ar putea încetini
România, deși mai puțin dependentă de importurile de energie comparativ cu alte țări din regiune, se confruntă cu riscuri economice semnificative. Potrivit estimărilor UniCredit, creșterea economică pentru acest an este prognozată la 1% din PIB. Inflația este estimată la 6,7%, iar datoria publică ar putea atinge aproape 65% din PIB. Totodată, cursul de schimb ar putea ajunge la 5,17 lei pentru un euro.
Dependența de importuri și impactul prețurilor mari la energie
Europa Centrală și de Est (ECE) rămâne puternic dependentă de petrol și gaze. În majoritatea țărilor, petrolul și gazele reprezintă cea mai mare parte a consumului total de energie, ceea ce face regiunea vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor globale. România face excepție, datorită producției interne de gaze. Raportul UniCredit subliniază, de asemenea, că reglementările și plafoanele de preț oferă doar protecție temporară. Aceste măsuri pot amâna transferul costurilor către consumatori, dar în final le mută către companiile de utilități sau bugetul public.
În scenariul de bază, se prevede o creștere economică de 2-3% în majoritatea economiilor din ECE. Totuși, există riscuri semnificative. Ajustările fiscale vor afecta creșterea în România, Slovacia și Ungaria, unde se așteaptă rate mai scăzute ale expansiunii economice. Cererea internă, susținută de consumul privat și de absorbția fondurilor UE, va rămâne principalul motor de creștere. Un scenariu negativ, care include un șoc mai mare și mai îndelungat al prețurilor la energie, ar putea reduce creșterea la 0-2% în majoritatea țărilor, atât în 2026, cât și în 2027.
Spațiul fiscal limitat și amânarea reducerilor de dobândă
Șocul prețurilor la energie, amplificat de conflictul din Orientul Mijlociu, lovește regiunea într-un context de spațiu fiscal limitat. Deficitul bugetar ridicat și necesitatea consolidării fiscale în unele țări reduc posibilitățile de a implementa măsuri de sprijin eficiente și durabile. Economiștii avertizează asupra riscului de „derapaj fiscal” în țări cu deficit ridicat, precum România, Ungaria, Polonia și Slovacia, ceea ce ar putea duce la retrogradări ale ratingurilor de credit.
Banca Națională a României (BNR) este așteptată să amâne reducerea dobânzii până în a doua jumătate a anului 2027. Se preconizează majorarea ratei interbancare prin restrângerea lichidității pentru a menține stabilitatea leului, dacă va fi necesar. Economiștii anticipează, de asemenea, că inflația va reveni la ținta stabilită în majoritatea țărilor din ECE până la sfârșitul anului 2027, pe măsură ce șocul prețurilor la energie se va atenua.
Unul dintre principalele riscuri menționate în raport este escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cu posibile repercusiuni asupra prețurilor la energie, primelor de risc și creșterii economice globale.
