Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a tras un semnal de alarmă joi, estimând o creștere a cererilor de sprijin financiar cu până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt. Această creștere este o consecință directă a conflictului din Orientul Mijlociu și a impactului său asupra economiei globale. Declarația a fost făcută înaintea reuniunilor FMI și ale Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare.
Georgieva a subliniat că războiul a forțat instituția să-și revizuiască în scădere previziunile de creștere economică. Chiar și în cele mai optimiste scenarii, experții anticipează o revenire dificilă la situația anterioară conflictului. Un exemplu concret este complexul Ras Laffan din Qatar, responsabil pentru 93% din producția de gaze lichefiate din Golf, în prezent închis și care ar putea necesita între trei și cinci ani pentru a reveni la capacitate maximă.
Incertitudini majore în sectorul energetic
Conflictul din Orientul Mijlociu a generat multiple incertitudini, în special în ceea ce privește sectorul energetic și lanțurile de aprovizionare. Perspectiva asupra tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz și redresarea traficului aerian regional este neclară. Se așteaptă o creștere economică mai lentă, chiar dacă conflictul se va încheia.
Efectele secundare ale războiului includ închiderea rafinăriilor și penuria de produse rafinate, afectând transportul, turismul și comerțul. FMI va publica săptămâna viitoare mai multe scenarii economice. Acestea variază de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu pesimist, în care prețurile petrolului și gazelor rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată. Chiar și în cel mai favorabil scenariu, creșterea economică va fi afectată de daunele aduse infrastructurii, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii investitorilor.
Apel la prudență din partea guvernelor
Georgieva a menționat că șocul energetic a intensificat așteptările inflaționiste pe termen scurt, chiar dacă cele pe termen lung au rămas stabile. Ea a subliniat necesitatea ca băncile centrale să acționeze ferm, crescând ratele dobânzilor dacă așteptările inflaționiste riscă să scape de sub control. Directorul FMI a îndemnat statele să evite acțiunile individuale și să respingă măsurile care ar putea agrava situația economică globală.
Georgieva a amintit că multe state au adoptat deja măsuri de conservare, precum limitarea utilizării vehiculelor private sau încurajarea muncii la distanță. Majoritatea țărilor au evitat reducerile generale de taxe sau subvențiile energetice extinse. FMI colaborează cu autoritățile pentru a se asigura că eventualele măsuri de sprijin rămân temporare.
În ianuarie, FMI estima o creștere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 și de 3,2% în 2027.
